Presedintele Bundestagului Norbert Lammert (foto), va sustine azi o alocutiune in plenul Camerei Deputatilor, cu ocazia vizitei sale la Bucuresti. Oficialul german va avea intrevederi cu presedintele Romaniei, Traian Basescu, presedintele Senatulu
Presedintele Bundestagului Norbert Lammert (foto), va sustine azi o alocutiune in plenul Camerei Deputatilor, cu ocazia vizitei sale la Bucuresti. Oficialul german va avea intrevederi cu presedintele Romaniei, Traian Basescu, presedintele Senatului Romaniei, Nicolae Vacaroiu, cu presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu si cu primul-ministru, Calin Popescu-Tariceanu. In cadrul vizitei sale ii va fi decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universitatii Bucuresti. Norbert Lammert a acordat ziarului ZIUA un interviu in exclusivitate.
Ce imagine are Romania acum, dupa aderarea la UE, cum este inteleasa de politicienii si opinia publica din Germania? Va pun aceasta intrebare deoarece, inainte de aderare, au existat discutii aprinse in Germania intre sustinatorii si oponentii aderarii Romaniei. S-a imbunatatit intre timp opinia fata de Romania?
Aveti dreptate, discutia dinainte de aderare din Germania a fost una intensa. Au existat multe argumente in favoarea Romaniei, insa si cateva indoieli in ceea ce priveste stadiul pregatirii Romaniei pentru statutul de tara membra UE. Am impresia ca parlamentarii care au fost de acord cu aderarea, ca si cei care nu au fost de aceeasi parere, daca s-ar vota din nou astazi se vor gasi pe aceleasi pozitii. Cu alte cuvinte, convingerea este aceeasi: Romania apartine fara indoiala Europei si de aceea trebuie sa faca parte din Uniunea Europeana. Asupra acestui punct nu exista o disputa. Insa in ceea ce priveste situatia politica actuala din Romania, retinerile amintite, bazate pe experientele cu Romania de dupa decizia de ratificare a documentelor de aderare, nu au fost inlaturate complet.
Ati amintit anumite rezerve. Una dintre acestea, care a fost permanent discutata si care inca este actuala se refera la justitie si, in special, la combaterea coruptiei. In opinia dumneavoastra, au aparut in acest domeniu intre timp elemente pozitive sau raman valabile rezervele; au ramas inca chestiuni nerezolvate?
Cand a fost discutata in Bundestag aceasta tema, a existat un acord ca exista imbunatatiri si ca pot fi semnalate progrese. Au existat indoieli daca aceste progrese au fost destul de ambitioase si daca rezultatele atinse sunt destul de solide. La aceasta m-am referit atunci cand am spus ca mai exista inca rezerve, insa fara indoiala au fost facute progrese. Asupra acestora a fost toata lumea de acord, chiar si in Romania. Unul dintre cele mai importante puncte in discutie, daca nu chiar singurul, a fost daca nu cumva ratificarea aderarii Romaniei va duce la intensificarea eforturilor la nivel national sau, dimpotriva, la o scadere a acestora, deoarece nu mai este nevoie de dovezi pentru progrese.
Pana acum am vorbit despre discutiile la nivel politic. Daca-mi permiteti acum sa ajungem la analiza imaginii pentru opinia publica germana. Aceasta imagine a fost foarte mult influentata de raufacatorii romani din Germania. Mai exista astfel de probleme inca, sunt tratate tot asa intens, cum e cazul de exemplu in Italia?
Aici nu este vorba nici de imagine, nici despre calitatea de membru UE: criminalitatea trebuie combatuta indiferent unde se gaseste, indiferent de nationalitate.
Pentru cititorii nostri trebuie sa va intreb: la ce este buna Europa? Foarte multi oameni au asteptat imediat dupa aderare imbunatatiri foarte rapide si foarte vizibile, care nu au fost observate pana acum. Ce le puteti spune cititorilor nostri despre aceasta?
Daca socotesc bine, Romania a aderat la Uniunea Europeana abia de zece luni. Natural ca schimbarile asteptate au nevoie de timp. Pe de alta parte, le recomand romanilor sa-i intrebe pe unguri, polonezi sau cehi, care au aderat la UE abia de cativa ani, ce schimbari enorme au avut loc in tarile lor pe baza statutului de membri UE. Foarte multe lucruri se afla la mijlocul schimbarilor, mai ales in ceea ce priveste modernizarea infrastructurii, care fara sprijinul UE nu ar fi putut fi realizate in acest ritm. In mod clar romanii isi manifesta aceeasi dorinta de a vedea foarte repede rezultate in legatura cu aderarea la Uniunea Europeana, la fel cum si noi avem aceleasi asteptari de progrese din partea Romaniei.
Conduceti un Parlament in care sunt reprezentate multe partide, cu diferite orientari si platforme, care, partial, sunt chiar opuse. Cum puteti impiedica faptul ca lupta politica sa nu aiba loc la nivel personal, ca oamenii sa nu vada in oponentii politici un dusman personal?
Germania este o tara europeana cu o istorie a structurilor democratice relativ scurta. Si ceea ce probabil este mult mai important: Germania este un exemplu pentru fragilitatea structurilor si procedurilor democratice, deoarece prima noastra incercare de construire a unui sistem parlamentar democratic a esuat in mod spectaculos dupa abia 14 ani. Unul din motivele esecului acestui sistem a fost lipsa de incredere si lipsa capacitatii fortelor democratice de a colabora, in ciuda ideilor politice si, natural, a intereselor politice diferite. Aceasta este o lectie istorica, pe care tara mea a invatat-o din experienta dramatica a destramarii Republicii de la Weimar. Intr-un sistem democratic functional trebuie sa existe un consens intre fortele democratice, un consens asupra principiilor. Acest lucru este mult mai important decat interesele diferite, care in mod natural exista intre fortele politice dintr-o tara.
Daca as scrie despre consens, s-ar rade de mine in Romania... Principiul consensului este greu de acceptat si pentru politicienii romani, si pentru opinia publica. In opinia dumneavoastra, cum poate fi atins acest nivel al constiintei politice si civice? Cum putem ajunge sa intelegem ca acest concept nu este unul utopic?
S-ar putea sa aveti dreptate cu privire la soarta unei astfel de recomandari pentru actualii politicieni din Romania. Pe de alta parte, mi-as dori foarte mult ca Romania, ca si alte tari din Europa de est, care a fost condusa timp de decenii de un regim comunist autoritar, sa evite experientele traite de Germania din cauza lipsei unui consens al democratilor. Daca intr-o tara nu exista convingerea ca principiile democratice si procedurile unui sistem parlamentar sunt de neatins si cu mult mai importante decat interesele unui partid - sa se afle la guvernare sau in opozitie - atunci nu va exista niciodata o democratie stabila. Mesajul meu, acasa sau in strainatate, este urmatorul: ceea ce conteaza cu adevarat atunci cand vorbim despre un sistem politic nu este existenta unui guvern. Guverne vor exista permanent, in orice tara a lumii. Ceea ce conteaza cu adevarat este existenta unui Parlament si a unei opozitii. Aceasta este diferenta decisiva in calitatea vietii politice a unei tari.
La noi vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European. In acest moment observ o preeminenta a temelor politice interne fata de problematica europeana. Temele europene sunt fie uitate, fie ignorate. Conform experientei dumneavoastra este aceasta situatie normala sau partidele politice trebuie sa se concentreze asupra dezbaterii europene?
Este ceva normal ca fiecare sa-si urmeze interesele proprii sau ceea ce considera interese proprii... Avem aceasta experienta si in alte tari europene. Pe de alta, parte dezvoltarea unei comunitati si cresterea importantei sale depinde in mare masura de capacitatea si pegatirea sa de a pune laolalta interesele individuale cu cele generale. Si, daca este necesar, sa accepte prioritatea intereselor generale fata de cele individuale.
As vrea sa ma refer inca o data la un exemplu german. Pentru o perioada de timp neobisnuit de lunga, fostul cancelar Helmut Kohl a fost o personalitate extrem de puternica pe scena politica europeana. Adesea el a contribuit la cladirea unui consens lasand deoparte interesele speciale ale Germaniei si a acordat prioritate intereselor UE. Din aceste motive a avut parte in Germania de multe dificultati si invinuiri. Aceasta inseamna ca nu a mai fost cancelarul german, ci unul european. Insa a fost in permanenta convins ca noi, in calitate de membri UE, trebuie sa acceptam aceasta relativizarea a intereselor nationale fata de cele comune. Si a spus tot timpul ca acest lucru era, pana la urma, in interesul Germaniei. Si adevarul este ca reunificarea Germaniei nu ar fi fost posibila in lipsa acestui rol exceptional al cancelarului si a orientarii sale europene. El a demonstrat ca Germania nu este o tara care isi urmareste interesele nationale indiferent de interesele altor tari, ci ca noua Germanie este gata sa accepte aceasta relativizare a interesului national si a celui comun, in cadrul careia interesele altor tari vecine sunt puse deasupra interesului national. Si de aceea Germania este un exemplu viu pentru valoarea unei astfel de conceptii politice.
Sa parasim domeniul politicii. Ma adresez acum dumneavoastra ca unui cetatean european. Ce parere aveti de conceptia politica, pe care uneori cetatenii europeni din Romania o au ca sunt "cetateni de rangul al doilea" in Uniunea Europeana?
Nu pot sa cred ca o astfel de conceptie este motivata, mai ales ca au trecut abia zece luni de la aderarea tarii dvs la Uniunea EUropeana. Exista membri vechi si membri noi in UE, insa nu exista cetateni de rangul intai si rangul al doilea. Sa va dau un exemplu: Luxemburg este cel mai mic stat membru fondator al UE. Si totusi aceasta tara a avut de la bun inceput un rol important, si astazi este una dintre cele mai influente tari UE, tocmai din cauza rolului sau serios din structurile comunitatii.
In cadrul vizitei dumneavoastra la Bucuresti vi se va conferi de catre Universitatea Bucuresti titlul de Doctor Honoris Causa. Cu aceasta ocazie veti sustine un discurs in fata studentilor acestei universitati, a tinerilor care ar trebui sa profite de pe urma integrarii europene, dar care sunt inca dezorientati si nu vad deocamdata un orizont clar. Ce mesaj le veti transmite?
Voi incerca sa ii conving ca tocmai generatia lor va profita de cea mai buna perioada pe care a experimentat-o Europa in intreaga sa istorie. Sper foarte mult ca voi reusi sa ii conving ca nu a mai existat inaintea lor o generatie care sa aiba parte de conditii de munca asemanatoare pentru dezvoltarea propriilor interese si a propriei vieti, totusi fara sa fie excluse fortele si factorii care fie nu pot fi controlate sau influentate, fie pot fi, insa doar intr-o mica masura. Pe de alta parte, viata lor este acum parte componenta a dezvoltarii unei comunitati europene cu greutate la nivel international, pe care un stat national nu ar fi putut-o atinge singur niciodata.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.