Prezent la Bucuresti, la invitatia Greenpeace, profesorul de biologie moleculara Gilles-Eric Seralini ne-a vorbit despre pericolele reale ale organismelor transgenice. El le sugereaza agricultorilor romani sa practice policultura pentru sanatatea mediului si a omului.


De unde a aparut nevoia inventarii de plante noi in lume si introducerea lor pe piata?Organismele modificate genetic (OMG) au fost inventate de-a lungul anilor a€™70. In primul moratoriu privind riscurile potentiale ale OMG, redactat de oamenii de stiinta in 1974, se arata ca aceste organisme trebuie cultivate doar pe arii limitate. Primul animal MG patentat, obtinut in laborator, a fost un soarece, in 1980, iar prima planta MG a fost tutunul, in Europa, in 1983. Prima planta autorizata pentru introducerea in mediu a fost, de asemenea, tutunul. Se intampla in 1994 in Europa. Deci Europa a fost un lider in acest domeniu. Dupa cateva luni, compania americana Calgene a scos pe piata SUA prima rosie MG, destinata consumului uman. Nu a fost un succes, pentru ca 4,3 milioane de consumatori americani nu au placut-o la gust. Calgene a ajuns in prag de faliment si a fost cumparata de Monsanto. In 1994, Monsanto a iesit pe piata cu soia transgenica. Este important ca publicul sa stie ca vorbim despre OMG in mediu, in agricultura, pentru ca exista multe OMG in laboratoare, dar si plante sau bacterii MG, cultivate pe arii inchise, care servesc la fabricarea medicamentelor. Deci tehnologia genetica in sine este extrem de puternica pentru ca sunt studiate genele si sunt create organisme noi. OMG cultivate pe arii inchise sunt folosite de medici si de specialistii in genetica, de exemplu pentru obtinerea insulinei. Din 1994 pana in prezent, in agricultura au fost cultivate sute de milioane de hectare cu OMG, dar acestea reprezinta astazi doar 13% din agricultura SUA, 7% din agricultura globala si doar 0,05% din agricultura europeana.


Sustineti ca pentru a testa eficient OMG este nevoie de doi ani. Este suficient? Perioada aceasta de doi ani a testelor de toxicitate pe mamifere ar fi mult mai buna decat ceea ce se face astazi. Acelasi tip de control - pe o perioada de doi ani - este efectuat pe pesticide si medicamente pentru a cunoaste efectele negative asupra sanatatii. Care este crima? ­ Faptul ca OMG sunt concepute sa contina componente toxice si nu sunt testate in mod serios. Nu poti fi serios cand spui ca le testezi doar trei luni pe sobolani, asa cum fac companiile astazi. Asa ca astazi avem de-a face cu cu crime in masa. Pentru ca stim ca, potrivit studiilor anuale, pesticidele pot cauza unele boli, precum cancerele, boli ale aparatului reproducator, boli imune si hormonale. De fapt, 99,9% din OMG din agricultura tolereaza sau produc pesticide, pe care ulterior le consumam. Nu este normal sa introduci pe piata aceste OMG si sa spui ca ele sunt sigure. Toata lumea va avea tendinta sa creada ca ele sunt sigure. Si apoi afli ca s-au facut doar trei luni de teste pe sobolani. Nu este firesc ca oamenii sa fie folositi drept cobai. Trebuie testate in laborator pe animale, trebuie analizati parametrii sangelui si ai organelor pentru cel putin doi ani. Asa se face si in cazul pesticidelor si al medicamentelor. Asa este normal. Mai trebuie spus ca aceste plante modificate au fost introduse pe piata din SUA ca fiind plante obisnuite, fara sa aiba etichete care sa arate ca sunt OMG. Este gresit sa le consideram plante obisnuite, pentru ca ele au fost inventate nu pentru a evita pesticidele, ci pentru a supravietui impreuna cu ele. Acesta este motivul pentru care aceste plante au fost modificate de la inceput, ca de exemplu soia transgenica are nevoie de o cantitate mare de pesticid Roundup pentru a fi cultivata. De aceea nu este corect ca OMG sa fie testate asupra sanatatii doar timp de trei luni.


Sunteti unul dintre criticii cei mai aprigi la adresa OMG. Pe ce se bazau suspiciunile dvs acum 10 ani si pe ce se bazeaza ele acum? De ce ar trebui sa renuntam la OMG?Acum 17 ani eram unul dintre cei mai tineri profesori de biologie moleculara din Franta. Ma ocupam cu studierea cancerului hormonal, studiam cauzele lui si originea cancerului hormonal dependent, si predam biologie moleculara. Am aflat dintr-o reclama ca OMG reduc nevoia de folosire a pesticidelor asupra plantelor respective, desi eu stiam ca pesticidele influenteaza, in unele cazuri, aparitia cancerului. Asa am inceput sa studiez aceasta problema si sa le vorbesc studentilor mei despre descoperirile mele. Dar a fost foarte greu sa aflu mai multe informatii. Am obtinut cateva materiale de la Comisia de Biosecuritate din cadrul Guvernului francez, care ulterior mi-a cerut sa devin membru al Comisiei, pentru ca era nevoie de un specialist in domeniu. Treptat, am observat ca in loc sa fie rezistente la pesticide, OMG le tolerau (de exemplu, soia Roundup Ready). Soia MG traieste cu erbicidele, nu rezista la ele, asa cum unii oameni traiau cu Ceausescu si nu puteau sa i se opuna. Concomitent cu studierea soiei MG m-am ocupat si de cercetare pe porumbul MG Bt (Bacillus thuringiensis, n.r.). In loc sa se recurga la reducerea insecticidelor, am observat ca porumbul Bt isi producea singur propriul sau insecticid. Mi-am zis: "E bine sa pui mai putin insecticid chimic pe planta. Dar sa introduci in planta unul artificial la loc? A fost testat?". Am prezentat toate aceste informatii Comisiei guvernamentale, si apoi mi-am dat seama ca realitatea nu era atat de simpla cum o vedeam eu. Existau o multime de bani, numeroase presiuni politice si economice impotriva existentei unor legi solide pentru testarea OMG. Cum se castiga bani de pe urma OMG? Nu e vorba despre cresterea productivitatii la OMG, asa cum se spune, ci de obtinerea patentelor la cele mai importante plante care hranesc umanitatea la ora actuala - soia, porumbul, graul si orezul. Daca detii patente la semintele acestor plante esti mai tare decat Bill Gates si ceilalti bogatasi din lume. Pentru ca aceste plante sunt consumate de toata lumea de pe Planeta. Acesta este scopul major al companiilor producatoare de OMG. Ele sunt interesate doar sa puna aceeasi gena in toate plantele - avem deja exemple: soia Roundup Ready, porumb Roundup Ready, grau Roundup Ready, bumbac Roundup Ready, sfecla de zahar Roundup Ready etc. Am analizat efectele Roundup-ului folosit cu aceste plante asupra celulelor umane - embrioni, celule placentale etc. - si am observat efecte comparabile care au fost descoperite la soareci, care au fost hraniti un timp de cinci luni cu Roundup soia MG. Erau efecte aparute la nivelul ficatului si al rinichilor. EFSA (Autoritatea Europeana pentru Securitate Alimentara) nu a luat in considerare aceste rezultate. Fiind vorba despre productie industriala, la scara foarte mare, este normal ca aceste rezultate sa fie luate mult mai in serios. Am spus asta intregii Europe. In Germania, Greenpeace a reusit sa obtina rezultatele testelor de sange facute pe sobolani, care au fost hraniti cu porumb MG Bt pe o perioada de numai trei luni. Aceste teste au fost facute si ascunse de compania Monsanto si au fost obtinute dupa ce aceasta companie a pierdut la Curtea de Apel. Am publicat semnele ascunse ale toxicitatii intr-un jurnal stiintific american. EFSA acceptase deja porumbul si nu a vrut sa foloseasca aceste studii. EFSA a spus ca exista efecte statistice, dar nu a vrut sa le interpreteze ca fiind probleme. I-am intrebat "de ce?". Mi-au raspuns: "Pentru ca nu exista aceleasi efecte la masculi si la femele". Raspunsul lor a fost ridicol, pentru ca, de exemplu, in cazul cancerului la san exista efecte diferite la femele si la masculi, si asta este important.


CE a aprobat introducerea pe piata UE a trei tipuri de porumb modificat genetic (pentru consum uman si animal, pentru import si procesare). Mai sperati intr-o victorie in lupta cu sustinatorii agriculturii transgenice?Da, desigur. Directiva europeana adoptata in toamna aceasta de catre Romania, prin care se reglementeaza OMG, spune ca efectele pe termen lung si mediu trebuie studiate. Efecte pe termen mediu si lung in cazul pesticidelor inseamna doi ani de teste in laborator pe animale. Atata vreme cat nu aplicam asta, atunci OMG se poate raspandi si poate fi profitabil in mod necinstit. De fapt, OMG sunt cultivate in tari unde nu exista etichetare si nici cerere pentru studii pe termen mediu si lung. Retineti ­ 98% din OMG comerciale, destinate consumului sunt cultivate in America de Nord, Centrala si de Sud. In toata lumea exista doar opt companii care produc OMG, pesticide si medicamente - ele spun ca este prea scump sa reglementezi OMG, precum pesticide (testare pentru toxicitate pe o perioada de doi ani). Asa ca au decis sa creeze pesticide in interiorul plantei, fara sa le testeze in prealabil si sa le eticheteze.


Cum apreciati faptul ca in iulie 2007 Comisia Europeana a decis majorarea procentului prezentei accidentale de OMG in alimentele ecologice?In agricultura ecologica (organica) - care in Europa se practica de 100 de ori mai mult decat cea transgenica ­ nu exista un lobby puternic din partea companiilor mici si a unor sindicate mici de fermieri, care nu au o sustinere financiara foarte puternica din partea guvernului. Acest tip de agricultura nu are un ajutor important de la stat, de aceea produsele ei sunt foarte scumpe peste tot in Europa, desi este relativ ieftin sa o practici si nu folosesti atat de multe pesticide. In paralel, agricultura intensiva este foarte puternic sustinuta de stat. Dupa razboi a aparut necesitatea de a produce maximum de recolte in cel mai scurt timp. Dar acum avem nevoie de o agricultura durabila, pentru ca am otravit Planeta. Tehnologia modificarilor genetice este sprijinta puternic de industria farmaceutica care foloseste organisme transgenice, de aceea agricultura transgenica are parte de mai mult lobby. Astfel de lobby-isti au aparut in Parlamentul European si au spus ca nu este important daca OMG contamineaza agricultura ecologica. Pe scurt, etichetarea si testarea sunt conditiile care previn existenta unor mari culturi de OMG in Europa, dar exista importuri.


Decizia reglementarii OMG este, pana la urma, o decizie politica. Credeti ca Romania a dat un vot politic in Consiliul Ministrilor Agriculturii de la sfarsitul lui septembrie, unde si-a exprimat sustinerea fata de cele trei tipuri de porumb MG, aprobate de doua zile de CE?Imi amintesc de ziua in care tara dumneavoastra a aderat la Uniunea Europeana. Am fost foarte mandri ca intrati in singurul sistem de state din lume, cu 450.000 milioane de oameni in pace si cu o securitate alimentara foarte buna, un sistem care are cea mai buna legislatie in domeniul OMG. Ca toate tarile dezvoltate, Romania are nevoie de o comisie de biosecuritate foarte puternica, care sa ofere decizii stiintifice. Aceste decizii ar trebui sa fie transparente, iar comisia ar trebui sa ofere presei orice informatie legata de testele facute. Daca aceasta comisie nu cere teste de toxicitate pentru o perioada mai mare de trei luni pe animale care se hranesc cu OMG, cum este in prezent, deciziile nu au baza stiintifica.


Sustineti ca OMG ar trebui inlaturate de pe masa noastra pana cand studiile de specialitate nu demonstreaza ca ele sunt sigure pentru consumul omului. Dar poate ca exista oameni care cred in ele si-atunci nu ar fi corect fata de ei sa ii lasam sa aleaga ce vor sa manance, etichetand aceste produse?As fi de acord ca acesti oameni sa aleaga ce vor sa manance, daca testele ar arata ca nu exista semne de toxicitate, dar nu este cazul.


Ati vorbit la timpul prezent cand v-ati referit la culturile de soia MG cultivate in Romania. Pe ce va bazati cand sustineti ca aceste culturi exista inca in Romania? Ce alte culturi MG exista in Romania?Presa romana ar trebui sa stie mai multe decat mine, care sunt om de stiinta francez. Daca nu aveti acces la astfel de informatii inseamna ca exista structuri care nu sunt transparente sau ca exista etichete care nu sunt aplicate cum ar trebui. E bine ca Romania si-a exprimat intentia de a nu mai cultiva soia MG, dar au existat anul acesta teste facute de guvernul Romaniei pe culturile de soia si s-a vazut ca ele erau contaminate. Aceste rezultate ar trebui sa fie transparente. Si nu doar ele. Ci si trasabilitatea, precum si natura culturilor modificate existente. Asta e important si pentru culturile de porumb, care ar putea fi contaminate cu porumb MG Bt. Acum, in Europa se vorbeste despre limitele coexistentei intre culturi si de responsabilitatea celor care detin patentele.


Majoritatea agricultorilor romani sustin ca aceste organisme transgenice sunt profitabile (mai rezistente la boli, iar recoltele sunt mai mari). Cum ii convingeti ca exista totusi riscuri cu privire la OMG? Genele folosite in OMG nu sunt introduse pentru ca plantele sa creasca mai repede sau productivitatea sa fie mai mare, ci pentru a schimba folosirea pesticidului. I-as intreba pe agricultorii romani de ce 150 de tari din lumea-ntreaga nu sunt de acord cu dezvoltarea culturilor OMG. Sau de ce Uniunea Europeana impune etichetare. Este responsabilitatea guvernului sa ii informeze pe oameni despre toate acestea. Ajutoarele financiare pentru agricultura in intreaga Europa. In Franta, noi nu mancam OMG si avem o durata de viata mai lunga decat in SUA. OMG nu ofera omului o viata mai de calitate.


Daca ati fi agricultor in Romania, ce ati alege intre agricultura intensiva si agricultura extensiva. Motivati-va alegerea.Acum suntem cu totii in Europa si voi trebuie sa va dati seama ca in cativa ani agricultorii romani vor fi precum cei francezi. Fermierii vostri primesc astfel un mesaj de speranta din partea Europei. Nu exista alta cale. Astazi suntem martorii schimbarilor climatice. Zeci de mii de specii au disparut si cine stie cate altele sunt pe cale de disparitie. Daca vrem sa fim moderni, trebuie sa stim ca agricultura intensiva nu are viitor. In primul rand, ea polueaza foarte mult si distruge solul, il epuizeaza. In al doilea rand, pesticidele si OMG ii fac pe bogati si mai bogati si pe saraci si mai saraci, asa cum se intampla in America de Sud. Saracii au acces mai redus la medicamentele patentate. Daca semintele sunt patentate, cum este cazul OMG, acestea ar fi mai scumpe, si acest lucru ar conduce la cresterea foametei in lume. Viitorul agriculturii moderne nu consta in monocultura, nu trebuie sa fie aceeasi cultura in fiecare an, ci in policultura. Aceasta reprezinta calea catre o dieta echilibrata si poate oferi consumatorilor diversitate si sanatate. Existenta mai multor culturi pe suprafata aceleiasi ferme inseamna folosirea unei cantitati mult mai mici de pesticide, mai putini nitrati, mai putine chimicale in sol. In policultura, unele plante resping daunatorii altor plante si imbogatesc solul. Trebuie sa ne schimbam treptat obiceiurile. Si asta nu indepartandu-l pe fermier de culturile sale, ci incurajandu-l sa-si schimbe obiceiurile si sa cultive intr-un mod durabil. Acest lucru se poate face si prin atragerea altor oameni in practicarea acestui tip de agricultura. Stiti ca in lume exista 30.000 de plante comestibile? Dar numai patru dintre aceste plante constituie 60% din energia din hrana noastra! Doua dintre ele au fost deja modificate genetic - soia si porumbul. Daca diversicam culturile pentru numai 30 de plante, vom avea parte de mai putine monoculturi, mai putine pesticide, de un mediu mai sanatos si de un corp mai sanatos. Mai multi oameni vor putea sa manance.


Ce produs fabricat in Romania nu ati consuma sub nici o forma? Mi-ar placea sa gust orice. De fapt, am avut ocazia sa gust mancare foarte buna in Romania zilele acestea. Este mai bine sa facem teste. De asemenea, sa testam si pesticidele. Daca le consumam cateva zile, nu e dramatic. Dar daca le mancam ani in sir, atunci este tragic. Pentru asta as testa orice aliment. Pentru siguranta copiilor pe termen lung. Si ii sfatuiesc pe toti sa faca asta.


Unde sa le testam?Ar trebui sa aveti laboratoare independente care sa faca astfel de teste. Laboratoare de genul acesta exista peste tot in Europa. In plus, guvernul vostru ar trebui sa va spuna unde se pot face astfel de teste. Producatorii de alimente sunt obligati sa analizeze produsele. S-a intamplat recent in Romania cu lantul de hypermarketuri Carrefour. Greenpeace a aratat ca acolo se comercializeaza o paine cu soia MG, pentru ca asa au demonstrat testele, si atunci Carrefour a retras painea aceea de pe rafturi. Omul de rand poate face o investigatie simpla pe cont propriu - sa citeasca eticheta, sa vada care este producatorul si sa ceara de la el si de la magazin garantia ca produsul pe care il intereseaza nu contine OMG. Oricine in Romania are dreptul sa ceara aceste informatii. Este reglementat prin lege.