Steaua se grabeste spre un revelion sarac. Poate cel mai sarac din cate au fost vreodata. Afirmatia nu are suport doar in rezultatele proaste inregistrate in ultimul timp. Au mai fost situatii in care Europa ne-a diagnosticat sever. Au fost si perioade in care clasamentul radiografia slabi­ciuni grele ale echipei. Dar parca niciodata imaginea Stelei nu a fost mai zdrentuita ca acum. Reculurile din trecut aveau cauze concrete, identificabile. De obicei saracia din seifuri producea saracie in teren. In consecinta si antidotul se impunea de la sine. Gaseai cureaua care sa te tina si urneai carul din sleau. Acum conturile sunt dolofane. Dar ce folos? Saracia din fisete s-a mutat in capul conduca­torilor. Steaua a devenit jucaria stricata a unor infantili care, deocamdata, se dovedesc incapabili sa ima­gineze repunerea corabiei pe linia de plutire. Cu atat mai incapabili cu cat se considera tot mai capabili.  Steaua a pierdut la Cluj in fata unei echipe care, de la revenirea in prima divizie, nu mai batuse pe nimeni. Ce ironie! Imi vine in minte o istorie care prin antiteza defineste neputinta de acum a trupei din Ghencea. Era inainte de anul 2000 cand Steaua a jucat ultima oara la Cluj, cu Universitatea. Presedintele de atunci al Stelei le-a propus antrenorilor (Stoichita si Lacatus) sa faca echipa stramb. Sa piarda me­ciul. Nu stiu sau nu vreau sa stiu daca respectivul presedinte ar fi avut vreun avantaj din salvarea Clujului. Stiu ca motivul invocat m-a socat. "Daca vom castiga luam campionatul si nu avem bani pentru premierea jucatorilor". Spuneam ca eu am fost socat. Dar Lacatus (antrenor secund si jucator) a fost pe punctul de a lua cartonas rosu la "talpa" pe care i-a pus-o stupidului mesager. "Nu conteaza daca luam primele sau nu. Luam campiona­tul", a zis Fiara. Iar ceilalti i-au fost alaturi. Cu o echipa care se chinuia sa faca rost de zece mii de dolari pentru a mai cumpara cate un jucator, Steaua a castigat la Cluj. A castigat si campionatul. Dar atunci cei care conduceau echipa erau legitimati de performantele Stelei. Nu erau venetici recomandati de incompetenta si de abilitatea de a se inclina in fata omului de la casierie. Gigi Becali declara ca nu tremura si nu se sperie de securistii care posteaza mesaje amenintatoare pe "globuri". Ca nu se clatina atunci cand comunistul de Basescu si nasul de Gica Hagi ii regizeaza vertaiuri pentru a-l invinge in Liga Cotrocenilor. Isi trage arogante cand si cum vrea el pentru ca e invingator cu dedicatie divina. Se inseala amarnic Gigione al nostru. Daca doreste ca povestea lui sa devina realitate, de fapt, va trebui sa apeleze la cei legitimati de performantele Stelei. Si sa-i lase sa-si faca treaba asa cum stiu ei mai bine. Aceasta este solutia. Singura solutie a momentului.