PAPORNITA CU INTELEPCIUNI
Romania a intrat din nou, oficial, in campanie electorala. Scriu oficial fiindca, din nefericire, startul europarlamentarelor nu face altceva decat sa consfinteasca o blestemata stare de fapt: traim intr-o tara aflata perpetuu in campanie electorala si care, cu o anumita periodicitate, legifereaza scuipaturile reciproce televizate in direct.


De la ce pornim si unde vom ajunge la 25 noiembrie sau cand Dumnezeu va fi organizat, pana la urma, scrutinul? In primul rand, momentul "T 0" este unul al haosului, fiindca la aceasta ora nu stim cu exactitate pentru ce si unde vom vota. Prin grija atenta a intregului spectru politic, care a avut nesabuinta sa se joace de-a uninominalul vreme de cativa ani, desi nimeni nu-l doreste cu adevarat, vom avea, dincolo de votul pentru desemnarea reprezentantilor in Parlamentul European, cu probabilitatea incerta specifica Romaniei europene a anului 2007, atat o asumare de raspundere a guvernului, cat si un referendum. Ambele demersuri au, ca declaratii de intentii, nobilul scop al reformarii sistemului electoral prin introducerea votului uninominal. Fiecare insa are initiatori diferiti (premierul, respectiv presedintele) si tinte le fel de diferite (sistemul premierului, respectiv al presedintelui). In aceasta harmalaie de idei si imprecatii, pe fundal, undeva, intr-un plan incert, se va proiecta cu timiditate un crochiu de dezbatere care va pleca de la temele unei Europe Unite, in care ne-am dorit cu ardoare sa accedem si de unde parca ne straduim din rasputeri sa ne luam viteza. Suna cinic, dar dezbaterile televizate se vor muta, inclusiv din motive de rating, cu lejeritate si fara nici o strangere de inima, catre facilele si spectaculoasele acuzatii reciproce de imoralitate, coruptie si tendinte dictatoriale. Tabla de sah a politicii autohtone este dominata acum, evident si copios, de vocea stridenta a lui Traian Basescu si de miscarile bruste ale acestuia. La umbra acestui om, distrugator prin insasi esenta sa, creste exponential, fara o motivatie logica, pur si simplu pe cale de consecinta, Partidul Democrat (PD), ajuns la o cota electorala pe care nici macar liderii sai n-au visat-o vreodata. Gratie machiavelismelor liderului sau de facto, care si-a statuat un referendum de folosinta proprie (dandu-si abilitarea legala de a se implica, imoral si fatis, in campania electorala), democratii au sansa imensa ca dupa 25 noiembrie sa schimbe cursul istoriei postrevolutionare a politicii romanesti. Daca trendul sondajelor se confirma, iar eu nu vad ce ar putea sa determine o rasturnare spectaculoasa de situatie, europarlamentarele (combinate cu referendumul) vor consfinti momentul in care, pentru prima oara-n democratie, PSD isi va pierde in favoarea PD rolul de forta politica dominanta. E drept ca aceasta realitate e datorata (sau cauzata, depinde din ce unghi privesti), dincolo de abilitatile de om politic ale presedintelui Romaniei (pe care nu i le poate contesta nici un om intreg la minte), voluptatii cu care PSD se autodevoreaza, pasivitatii de macar doi ani a PNL si, in general, starii de prosternatie a intregului spectru politic. De la inceputul mandatului sau la Cotroceni, Jucatorul nu a facut - cu mijloacele pe care le stapaneste foarte bine si pe fondul pupincurismului intelectual gretos al autointitulatei societati civile - decat sa-si ridice, in fiecare zi cate un centimetru, statuia de politician inexpugnabil. Iar tot Parlamentul, compus teoretic din oameni cu stomac pentru meseria asta, s-a uitat prostit, cu rezultatele pe care le vedem azi, cum un singur om capitalizeaza in folos personal exclusiv scarba unui intreg popor fata de nevolnicia sistemului politic democratic romanesc.


Nu e nici o drama ca PD va castiga niste alegeri (europarlamentarele si, prin extensie, cele locale si parlamentare din 2008). In definitiv, democratia se bazeaza pe altenanta la cascavalul bugetar. Tragedie va fi insa cu adevarat daca planul diabolic de acaparare a majoritatii parlamentare absolute de catre Traian Basescu va reusi. Pentru ca va urma, previzibil, modificarea favorabila doar pentru el a unei Constitutii care inca-l tine incorsetat. Cunoscandu-i antecedentele, trasaturile dominante ale caracterului si, nu in ultimul rand, doza minuscula de respect la adresa principiilor democratice, ma furnica a groaza pe sira spinariia€¦