Conform statisticilor oficiale, aproape 100.000 de vorbitori de limba romana mai traiesc azi in Serbia. Pe jumatate dintre ei, autoritatile de la Belgrad ii considera "vlahi" - constata un raport intocmit recent de Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti. Specialistii acestei organizatii non-guvernamentale si-au propus sa verifice in ce masura sunt respectate drepturilor minoritatilor romanesti in patru state vecine cu noi: Bulgaria, Serbia, Ungaria si Ucraina. Membre ale Consiliului Europei, toate aceste state au adoptat o intreaga legislatie pentru protejarea drepturilor minoritatilor. Nu intotdeauna, insa, aceste legi sunt aplicate in practica. Saptamana trecuta v-am prezentat situatia romanilor din Ucraina. Continuam astazi cu capitolul dedicat comunitatilor romanesti din Serbia. Se remarca aici extraordinara discrepanta intre tratamentul minoritatilor din Voivodina si cel aplicat in Valea Timocului. (George DAMIAN)
Demografie
Romanii din Serbia au fost in mod intentionat impartiti de autoritatile sarbe in doua categorii distincte: romanii din Voivodina (Banatul sarbesc) - carora le-a fost recunoscuta identitatea romaneasca - si romanii din Valea Timocului (Serbia rasariteana), care au fost in permanenta desemnati de autoritati drept "vlahi".
Potrivit vechilor statistici si isvoare istorice, se estimeaza ca populatia romaneasca din Serbia a numarat, in cursul secolului al XIX-lea, intre 120.000 si 250.000 de locuitori. Va prezentam evolutia demografica a celor doua comunitati, asa cum a fost ea inregistrata de autoritatile de la Belgrad pe parcursul ultimilor 80 de ani.
Romanii din Voivodina
Conform primului recensamant iugoslav din 1921, in Voivodina traiau 67.897 de romani. Zece ani mai tarziu, in 1931 numarul lor crescuse la 78.000. Dupa razboi, in 1948, mai ramasesera 59.263. Apoi, populatia romaneasca a intrat intr-un declin accelerat: 1953 - 57.218; 1961 - 57.258; 1971 - 52.987; 1981 - 47.289; 1991 - 38.832; 2002 - 30.520
Romanii din Valea Timocului
In statisticile oficiale, acestia au fost inregistrati ca vlahi - iar in unele documente se remarca faptul ca numarul vorbitorilor de limba romana si care s-au declarat de etnie sarba este cu mult mai mare decat al celor care s-au declarat vlahi (romani). Astfel, in 1921, in Valea Timocului au fost inregistrati 159.549 romani; in1931: 57.000; la recensamantul din 1948 nu au fost luati in calcul decat romanii din Voivodina; in 1953 au fost inregistrati 198.793 de vorbitori de limba romana, dar doar 29.000 de romani; in 1961 au fost inregistrati 1330 romani; in 1971 iar nu au fost inregistrati; in 1981 - 135.000 vorbitori de limba romana, fara a fi inregistrata si categoria; 1991 - 71.536 vorbitori de limba romana si doar 16.539 romani; in 2002 - 59.729 vorbitori de limba romana si 44.110 romani.
Romani timoceni imbracati in costume populare Educatia in limba materna
In Valea Timocului, romanii nu beneficiaza de nici o forma de educatie in limba materna, sustinuta de stat, in ciuda faptului ca in Constitutia Serbiei, la articolul 32, se precizeaza ca "Membrii altor natiuni si ai minoritatilor nationale au dreptul la educatie in propria limba in conformitate cu prevederile legale".
Pe de alta parte, romanii din Voivodina beneficiaza de un sistem de educatie in limba materna foarte bine pus la punct. Astfel, in Voivodina exista 37 unitati de invatamant cu predare in limba romana. Mai exista o scoala pedagogica la Varset si o catedra de limba romana la Universitatea din Novi Sad. Programele de invatamant se fac in limba romana, de la gradinita pana la liceu; de asemenea exista un Institut care editeaza manualele in limba romana. Exista un liceu cu predare completa in limba romana la Varset, Liceul "Borislav Petrov Braca", unde - in anul scolar 2006/2007 - invatau 93 de elevi grupati in patru clase. La Alibunar exista o scoala vocationala cu limba de predare romana, scoala de economie si comert "Dositej Obradovic" unde sunt inscrisi 107 de elevi.
Limba romana poate fi studiata la Facultatea de Filozofie din Novi Sad, in cadrul Departamentului de studii romane, Grupul de studiu pentru limba si literatura romana si la Facultatea de Filologie din Belgrad, Departamentul pentru limba si literatura romana, unde in anul scolar 2006/2007 s-au inscris 23 de studenti.
Mass-media in limba materna
In Valea Timocului, mass-media in limba romana apare rar si cu intermitente, fiind lipsita in general de sustinere financiara. Exista revista "Vorba noastra" care are, insa, o aparitie neregulata. De asemenea au existat mai multe initiative de infiintare a unor posturi de radio sau de televiziune care sa emita exclusiv on-line, insa toate au esuat din lipsa fondurilor.
In Voivodina, situatia mass-media in limba romana este mult mai buna datorita faptului ca presa scrisa in limbile minoritatilor este sustinuta financiar de guvernul Provinciei Autonome Voivodina - in limba romana fiind sustinut astfel saptamanalul "Libertate". In Voivodina mai apar in limba romana publicatiile "Tineretea" si "Cuvantul romanesc". La nivel audiovizual, mass media romaneasca este prezenta prin emisiuni romanesti la Radio Novi Sad si TV Novi Sad 2. In prezent se difuzeaza, zilnic, 6 ore de program radio si intre o ora si o ora jumatate de program tv in limba romana. Programele BBC in romana sunt retransmise in comuna Alibunar de Radio FAR pe FM.
La nivelul anului 2005 s-au difuzat pe teritoriul provinciei autonome 2300 de ore de programe radio si 218 de ore de programe de televiziune in limba romana. In anul 2006 a fost infiintat postul de radio Victoria, care emite 24 ore in limba romana pe frecventa 96,1 FM program infomativ, muzical, cultural, fiind unicul post de radio minoritar in limba romana cu program de 24 ore pe zi.
Practicarea religiei in limba materna
Desi Constitutia Serbiei afirma la articolul 13 ca "toti cetatenii au drepturi si indatoriri egale si beneficiaza de aceeasi protectie a statului indiferent de rasa, sex, locul nasterii, limba, nationalitate, religie, credinte politice sau de alta natura", totusi cand in luna decembrie 2004 preotul Boian Alexandrovici a ridicat o biserica in care a inceput sa slujeasca in limba romana in satul Malainita, autoritatile sarbe au reactionat extrem de dur. In urma construirii acestei biserici, preotul Boian Alexandrovici a primit mai multe amenintari cu moartea. La 20 ianuarie 2005, primarul satului Malainita a emis un ordin de demolare a bisericii. In urma refuzului preotului de a se supune acestui ordin, acesta a fost judecat si condamnat la doua luni de inchisoare cu suspendare la sfarsitul anului trecut. In 23 aprilie 2005, cand preotul Boian Alexandrovici a incercat sa tina o slujba in limba romana la Negotin - de fata fiind aproximativ 60 de credinciosi - politia sarba a incercat sa-l impiedice, sustinand ca este vorba de o manifestatie neautorizata.
In prezent, in Valea Timocului se mai afla in constructie alte doua biserici in care se intentioneaza sa se oficieze in limba romana. La 18 august 2006, preotul Boian Alexandrovici a adresat loctiitorului de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane Daniil, o scrisoare in care deplange faptul ca preotii sarbi continua sa dea nume sarbestii copiilor romani la botez, chiar in ciuda opozitiei parintilor.
Prin comparatie, situatia din Voivodina este mult mai buna: aici functioneaza 40 de parohii romanesti istorice, in care activeaza 42 de preoti, aflate sub jurisdictia Episcopiei ortodoxe romane "Dacia Felix" cu sediul la Varset, condusa de Prea Sfintia Sa, Daniil Partosanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei. Incepand cu anul 2006, religia in limba romana a fost introdusa in scolile de stat din Voivodina.
Activitatea publica a romanilor din Serbia
Atat in Voivodina, cat si in Valea Timocului exista mai multe organizatii neguvernamentale si partide politice care au drept obiectiv pastrarea identitatii romanilor din aceste regiuni. Numarul lor este ridicat: Comunitatea Romanilor din Serbia din Voivodina, Partidul Democrat al Romanilor din Serbia din Timoc, Alianta Romanilor din Voivodina, Miscarea Democratica a Romanilor din Serbia din Timoc, Asociatia pentru cultura vlaho-romanilor "Ariadnae Filum", Federatia Romanilor din Serbia, Centrul de Studii Etnice, Asociatia Romanilor Ortodocsi.
Acelasi tratament diferentiat din partea autoritatilor sarbe se regaseste si in ceea ce priveste activitatea organizatiilor romanilor - in Voivodina acestea functioneaza incepand din anii '90, in vreme ce inscrierea unei organizatii a romanilor in Valea Timocului se dovedeste a fi o problema pana in ziua de azi. Astfel, mai multe asociatii ale romanilor din Valea Timocului au incercat, incepand din 2006, sa inscrie Consiliul National al Romanilor (Vlahilor) din Serbia (CNRS). Autoritatile sarbe - mai precis secretarul de stat pentru minoritati, Peter Ladievici - au refuzat inscrierea acestui consiliu deoarece in statut se prevedea folosirea limbii materne in Valea Timocului. Federatia Romanilor din Serbia - organizatia umbrela a romanilor din Valea Timocului - impreuna cu Partidul Democrat al Romanilor din Serbia din Timoc au apelat la justitie pentru inscrierea CNRS, reusind recunoasterea acestui organism abia la inceputul lunii august 2007.
Atitudinea publica fata de minoritatea romana
Din cand in cand, autoritatile si mass-media din Serbia au manifestari ostile fata de minoritatea romaneasca. Pe langa presiunile la care a fost supus preotul Boian Alexandrovici din partea autoritatilor, presa sarba a publicat o serie de articole ostile fata de comunitatea romaneasca. De exemplu, cotidianul Politika a publicat in decembrie 2004 un articol referitor la biserica din Malainita in care se aprecia: "Este evident ca la aceste intalniri, consacrate numai pozitiei culturale si religioase a valahilor, nimeni nu a invitat si reprezentantii statului nostru Serbia si Muntenegru, din care reiese ca unii reprezentanti ai valahilor timoceni uneltesc pe ascuns cu unii din cadrul puterii de stat a Romaniei". Tot Politika a mai publicat in aprilie 2007 o serie de articole ostile fata de minoritatea romana din Serbia, in perioada in care compania romaneasca CUPROM incerca sa achizitioneze firma RTB Bor.
Cel mai recent incident de aceasta natura dateaza din 20 august 2007, cand adjunctul presedintelui Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane, dr. Predrag Balasevici si directorul Federatiei Romanilor din Serbia, Dusan Prvulovici, care se intorceau din Romania, au fost opriti de vamesii sarbi care au incercat sa le interzica introducerea in Serbia a 100 de carti scrise in limba romana. Vamesii au motivat ca aceste carti pot constitui un "material de propaganda". In urma protestelor celor doi reprezentanti ai comunitatii romanesti li s-a permis accesul in Serbia cu cartile scrise in limba romana.