27 Octombrie 2007

Toata lumea cunoaste astazi rolul enorm pe care microbii il joaca in producerea bolilor. Organizmelor microscopice descoperite de Pasteur li se datoresc marile epidemii (holera, ciuma, gripa, scarlatina, difterie etc.), precum si maladiile ca

Toata lumea cunoaste astazi rolul enorm pe care microbii il joaca in producerea bolilor. Organizmelor microscopice descoperite de Pasteur li se datoresc marile epidemii (holera, ciuma, gripa, scarlatina, difterie etc.), precum si maladiile care bantuesc endemic ca tuberculoza, reumatismul poliarticular acut etc. Prezenta microbilor constituie deci o vesnica amenintare pentru sanatatea si pentru viata noastra. Este natural deci ca oamenii de stiinta, si in special igienistii, sa se preocupe de problema vitalitatii microbilor. Cat timp raman microbii primejdiosi? Chestiunea este in stransa legatura, intre altele, cu existenta asa-ziselor "case blestemate", locuinte in care se observa in serie cazuri de tuberculoza, de cancer etc. Se pare intra€™adevar ca, in anumite conditiuni, microbii isi pastreaza vitalitatea un timp nelimitat. Sa€™a descoperit o flora microbiana vie intra€™un mormant roman, ramas inchis timp de 1.800 de ani, s-a gasit drojdie de bere activa in oalele descoperite in piramidele din Egipt, s-au gasit bacterii in trompa unui mamut care a stat ingropat timp de zeci de mii de ani in pamantul inghetat al Siberiei, sa€™au gasit bacterii vii in diverse probe de huila pana la 1.000 metri adancime, precum si in depozitele precambriene si chiar in meteoriti.

Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.