Intr-unul dintre romanele lui Gore Vidal, "Julian", exista o scena de neuitat, o petrecere a eunucilor de la curtea imperiala din Bizant. Cuvantul inseamna "pazitor al patului". Eunucii - barbati castrati - apar in istorie acum mai bine de patru
Intr-unul dintre romanele lui Gore Vidal, "Julian", exista o scena de neuitat, o petrecere a eunucilor de la curtea imperiala din Bizant. Cuvantul inseamna "pazitor al patului". Eunucii - barbati castrati - apar in istorie acum mai bine de patru milenii in Sumer. Dar ei au fost nu doar paznici ai dormitoarelor sau haremurilor, ci si slujbasi, cantareti intr-un registru mai sus de tenor, iar in China antica chiar demnitari de rang inalt. Oricum, prima asociatie a termenului este cea cu haremul. Eronata, la fel ca termenul "odalisca", perceput ca un fel de vampa orientala, de fapt o simpla slujnica, in cel mai bun caz camerista, cu sanse modeste de a ajunge concubina stapanului. Dar de aici pana la un subiect foarte des intalnit in cercetarea antropolgica din zilele noastre nu mai e decat un pas. Ce e drept, un pas care ne indeparteaza de asa-zisa "corectitudine politica". Este vorba de poligamie, privita ca stare naturala a umanitatii. Cateva posibilitati, poliandria, convietuirea unei femei cu mai multi soti, rar intalnita, poliginia, un sot cu mai mult de o sotie, si monogamia, cunoscuta sub forma ei traditionala, casatoria. Doi specialisti, Alan S. Miller si Satoshi Kanazawa, au ajuns la concluzia ca in comparatie cu monogamia, poliginia duce la aparitia de diferente fizice semnificative intre masculi, ceea ce incurajeaza competitivitatea in lupta pentru parteneri de reproducere. Femeile, ne asigura ei, profita de poliginie, iar barbatii de monogamie. Pare greu de crezut, dar asa cum spunea George Bernard Shaw, instinctul matern le face sa prefere o zecime dintr-un barbat de prima calitate si nu exclusivitatea posesiunii unui barbat de mana a zecea. Barbatii din societatile monogame se gandesc ca ar duce o viata mai buna in poliginie. Nici vorba. Ori nu si-ar gasi deloc neveste, ori ar fi nevoiti sa le accepte pe cele mai putin sau deloc atragatoare. Teoriile celor doi ofera o explicatie si in legatura cu un fenomen care starneste interesul publicului larg, aventurile amoroase ale puternicilor zilei. Conducatorii au fost de obicei casatoriti monogam (doar o nevasta la fiecare casatorie), dar au trait poligini cu iubite, concubine si/sau sclave, producand atat mostenitori legali, cat si bastarzi, in timp ce saracii aveau sanse sa ramana si burlaci, si fara urmasi. Un exemplu remarcabil, ultimul imparat al dinastiei Sharifiene din Maroc, Moulay Ismail (zis si "cel insetat de sange"), a lasat in urma sa un numar de urmasi pe care inca nu l-a depasit nimeni: 1.042! Si americanii s-au socat de legatura dintre Bill Clinton si o tanara de 24 de ani...   Multi antropologi au fost acuzati de exces de imaginatie. Poate ca soarta va fi mai blanda cu Tim Clutton-Brock si Kavita Isvaran. Si ei risca sa fie acuzati de incorectitudine politica si de antifeminism. Asta fiindca au observat ca in toata lumea femeile traiesc mai mult decat barbatii. Situatia este prezenta si la alte specii, de la lei la antilope, de la foci la cerbi. Inca nu stim de ce, dar faptul este evident, masculii se prapadesc mai repede. Oare sa fie afectati de efortul de a atrage atentia femelelor? Problema trebuia sa fie neaparat lamurita. Au fost studiate 35 de specii de pasari si animale, unele monogame, altele poligine. Ei bine, la 16 dintre cele 19 specii poligine studiate, masculii aveau sanse mult mai mari sa moara decat femelele. Imbatraneau mult mai repede decat ele, ceea ce nu se intampla la speciile monogame. Faptul ca barbatii traiesc mai putin ne-ar putea sugera ideea ca poliginia ar fi starea naturala a umanitatii de-a lungul evolutiei.. Fascinatia haremului a fost descrisa de un aventurier din epoca victoriana, Sir Richard Burton. Era vremea in care doctorul Thomas Bowdler (ajuns personaj de SF in romanele lui Jasper Fforde) publica o editie "pentru familie" a operelor lui Shakespeare, "curatata" de termeni, jocuri de cuvinte si chiar personaje avand conotatii blasfematoare sau erotice. Burton (si el personaj SF, in romanele lui Philip Jose Farmer) scotea insa la lumina "Kama Sutra", "Gradina deliciilor" si tot erotismul din "1001 de nopti". El ne spune povestea eunucului trimis de sultan sa-i aduca femei din harem. De fiecare data eunucul urca si coboara scari, trece prin coridoare secrete, fugareste, prinde si transporta cate o frumusete pana in dormitorul stapanului sau. Dupa a patra misiune eunucul se prabuseste la pamant si moare peste putine clipe. Concluzia lui Burton: "Nu iubirile ne omoara, ci eforturile de a le cuceri si pastra."


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.