A aparut in strand, pe malul Argesului, dus de voia soartei. Intr-acolo, la margine de oras si in darul naturii, alunecau toti copiii cartierului, toti cei necalauziti. Dobrin cel mic locuia cu seninatate si fara vreo apasare in haine care niciodata
A aparut in strand, pe malul Argesului, dus de voia soartei. Intr-acolo, la margine de oras si in darul naturii, alunecau toti copiii cartierului, toti cei necalauziti. Dobrin cel mic locuia cu seninatate si fara vreo apasare in haine care niciodata n-au fost cumparate pentru el. Cand a dat prima oara in minge nu stia ca joaca fotbal. Cel care a realizat ca pustiul acela mic si cracanat avea un anume ce care-l decupa din peisaj a fost Dudu Calu. Tatic de fotbal pitestean si fost jucator care organiza in Zavoi (Maracana Pitestiului) meciurile pe-o bere. Dar echipele care se formau ad-hoc pe plaja nu se bateau pe Dobrin. Pentru ca Dobrin nu era om al concretului. Dobrin nu stia ce-i miza. Poate ca Dobrin n-a aflat niciodata ce-i miza. Nici in viata si nici pe terenul de fotbal. Il fascina jocul si era fascinant. Artist risipitor. Inevitabilul s-a produs cand nea Lenci, pe numele sau de buletin Leonte Ianovschi, l-a prins in coada ochiului sau de meserias. L-a luat in echipa de juniori de la Dinamo Pitesti. Dobrin a primit atunci primele incaltari care i se potriveau ca marime. Ce sa va spun? Poate e suficient sa precizez ca echipa in care juca Dobrin a castigat la pas campionatul cu un golaveraj fabulos: 103 cu 3. Fratii Dinut (Victor si Marian), Zdrenghea, Mataoanu, Prepurgel, Radu (Burtila), Pisica si ceilalti colegi ai sai au devenit brusc, si ei, fotbalisti. Pana si microbuzul care purta juniorii Pitestiului la meciurile din campionat capatase personalitate. Dobrin a trait repede. La nici 15 ani a debutat in Divizia A, la Cluj. Aveam aceeasi varsta. In vreme ce eu incercam sa trec examenul de absolvire al clasei a saptea, Dobrin juca in Divizia A. Aveam aceeasi varsta. Dar ce mare era Dobrin! Afirm, fiindca asa cred eu, ca Dobrin a fost fabulos. As vrea sa argumentez. As vrea sa conving cititorul ca nu exagerez. Dar nu reusesc sa-mi adun gandurile. Nu reusesc sa le ordonez. Simt ca orice spunere devine aproximativa in raport cu statura celui care a trecut de cealalta parte a lumii. Nici chiar aceasta trecere nu mi se pare a fi o certitudine, nu mi se pare a avea consistenta. Dobrin a ramas intotdeauna prietenul primilor prieteni. O parte dintre acestia ii vor duce dorul pentru o vreme. Pe altii s-a grabit el sa-i prinda din urma. Poate spun o neghiobie. Traiesc insa cu senzatia ca s-a refacut cuplul Dobrin-Dumitrache. Ce vis! Ce vis frumos pentru ei. Si cata tristete in sufletul nemartorilor acestei intalniri.
a— Povestea lui Dobrin povestita de Dobrin a— Spectator de lux a— A umilit Dinamo a— Imposibil recurs pentru Printul din Trivale a— Bisturiul care a salvat driblingul  a— In topul de suflet al lui Helmut Schon a— Evadarea la Craiova
Â
Despre autor:
