"Eu raman tributara unei ge­neratii artistice romantice, boeme. Din pacate, in pre­zent, arta transfigureaza in urat realitatea", spunea reputata interpreta. Corina Chiriac a implinit ieri 58 de ani. "De obicei, pe oameni apropierea zilei de nastere ii emotioneaza: se umplu de o fericire calda si ade­varata, indiferenta la consideratii despre trecerea timpului si toate nostalgiile legate de asta! Pe altii ii intristeaza. Devin nostalgici. Am cunoscut si persoane pe care le lasa rece orice aniversare, indiferent ca e vorba chiar despre ziua lor de nastere. Ei bine, iata ca ziua mea a trecut si, daca tot sunt pusa pe atata analiza, ia sa vedem eu din ce categorie fac parte?! Eu cum reactionez la acest eveniment?! Ca sa gasesc un raspuns potri­vit la propria mea intrebare, ar trebui sa-mi amintesc de alte aniversari. Chiar, cum petreceam, ce simteam, ce faceam de ziua mea? Pai, intai si-ntai, daca eram in tara si mai ales in Bucuresti, ma duceam la mama cu flori frumoase de toamna, un tort si o sticla cu sampanie. Prima «petrecere» importanta era intre mine si mama. Poate pentru ca eu inca de la 21 de ani sunt vesnic pe drum, vesnic plecata pe undeva printr-un turneu, asa ca atunci cand eram acasa cea mai importanta petrecere era asta: sa ciocnesc un pahar cu sampanie cu mama. De fiecare data o puneam sa-mi povesteasca despre ziua in care m-a nascut si de fiecare data ascultam povestea de parca o auzeam pentru prima oara. Mama povestea calm, asezat, cautand parca sa nu uite nici un amanunt pe care mi-l daduse in anii precedenti. «Era o zi frumoasa de toamna», incepea invariabil mama. «Soarele intra pe geamul spitalului, se proptea de tablia patului de metal, pentru a se rasfrange apoi in toata culoarea lui de aur pe uraciunea cearceafurilor cenusii, iar eu ma miram de ce nu incep durerile alea grozave.» Aici mama se oprea invariabil cu sfiala. Nici eu nu indrazneam sa intreb nimic, deoarece stiam ce urmeaza. La nastere am avut 4 kilograme si 600 de grame, va dati seama?! Dupa o tacere, incepeam sa glumim pe seama tatei, care sperase cu tot sufletul din el ca mama va naste un baiat! Apoi, depanam amintiri despre anii cand eram mica si contam pe amintirile ei despre mine, deoarece imi vorbea despre anii pe care eu nu am cum sa mi-i amintesc, eram prea mica. Mi-e dor de acele momente. Mi-e foarte dor. M-am bucurat de-a lungul anilor de petreceri mici si mari de ziua mea, unele pe scene pline de flori, altele pe meleaguri indepartate, dar nici o petrecere si nici o amintire, oricat de spectaculoase, nu se pot asemana cu aceasta amintire. La multi ani, amintirilor! Fie sa va inmultiti cu altele macar pe jumatate de calde!"   Nostalgie "M-am bucurat de-a lungul anilor de petreceri mici si mari de ziua mea, unele pe scene pline de flori, altele pe meleaguri indepartate, dar nici o petrecere si nici o amintire, oricat de spectaculoase, nu se pot asemana cu aceasta amintire..." Corina Chiriac,artista