Fostul sef al Grupului de Evidenta al SRI a semnat alte noua note similare celor prezentate de Ciuvica, despre comentarii, afirmatii, intentii ale lui Teodor Melescanu, Petre Roman, Codrut Seres, grupului de la Cluj si chiar ale premierului si minist
Fostul sef al Grupului de Evidenta al SRI a semnat alte noua note similare celor prezentate de Ciuvica, despre comentarii, afirmatii, intentii ale lui Teodor Melescanu, Petre Roman, Codrut Seres, grupului de la Cluj si chiar ale premierului si ministrului Justitiei, adnotate cu "Inf. Presedinte".

Generalul de brigada Vasile Stanciu, fost sef al Grupului de Evidenta al SRI, a semnat alte noua adrese de prezentare a unor documente referitoare la oameni politici, nu doar cele patru prezentate public de Mugur Ciuvica, au precizat, joi, pentru MEDIAFAX, surse parlamentare. Acestea au completat ca cele noua note au fost transmise Comisiei SRI la cateva zile dupa ce vicepresedintele GIP, Mihai Bodiu, a prezentat si a depus in original la Comisie cele patru adrese de insotire facute publice de Mugur Ciuvica. Pe baza acestor 13 note, Comisia SRI a initiat ancheta, finalizata la inceputul acestei saptamani.Cele noua adrese de prezentare a unor documente de informare sunt semnate de seful Grupului de Evidenta, generalul Vasile Stanciu si contin urmatoarea formula: "Domnule Director, pentru informarea dumneavoastra".


CONTINUTUL NOILOR ADRESE. Prima adresa se refera la "comentarii pe marginea presupusei propuneri a presedintelui Romaniei, Traian Basescu, de unire a Republicii Moldova cu Romania", cu adnotarea "Inf. Presedinte si col. Coldea", precum si cu mentiunea "V" (vazut - n.r.) a primului adjunct al directorului SRI, datata 15 iulie 2006. A doua adresa se refera la "unele afirmatii ale lui Petre Roman, presedintele Partidul Forta Democrata din Romania", cu adnotarea "V" a directorului SRI, nedatata. A treia se refera la "unele afirmatii ale vicepresedintelui PNL, Teodor Melescanu", cu adnotarea "Inf. Presedinte", nedatata. A patra se refera la "comentariile unui consilier al premierului, referitoare la relatiile lui Calin Popescu Tariceanu cu presedintele Traian Basescu", cu adnotarea "Inf. Presedinte", nedatata. A cincea se refera la "intentia senatorului Vlad Popa de a face publice unele finantari primite de Alianta DA", cu adnotarea "Inf. Presedinte, IACSE (Inspectoratul pentru Apararea Constitutiei si Securitate Economica, din cadrul SRI - n.r.)", nedatata.A sasea adresa se refera la "comentarii referitoare la intentia lui Petre Roman, liderul Partidului Forta Democrata, de a-l contacta pe presedintele Traian Basescu", cu adnotarea "Inf. Presedinte", nedatata.A saptea se refera la "demersuri de reformare a PSD, initiate de liderii grupului de la Cluj", cu adnotarea "Inf. Presedinte", nedatata.A opta adresa se refera la "comentarii referitoare la intentia ministrului Codrut Seres de a demisiona din Partidul Conservator", cu adnotarea "Inf. Presedinte", nedatata.A noua adresa se refera la "comentarii referitoare la intentiile premierului si ale ministrului justitiei de a-si asigura o eventuala retragere onorabila din Guvern", cu adnotarea "Inf. Presedinte", nedatata.


RAPORT PARLAMENTAR. Comisia parlamentara pentru controlul SRI SRI a constatat ca persoanele si partidele vizate de cele 13 note ale Grupului de Evidenta al SRI apartin spectrului politic fata de care antipatia "factorului de decizie informat" este notorie, existand supozitia de valorificare partinitoare a informatiilor, favorizand partide sau persoane, informeaza Mediafax. Comisia parlamentara de control al Serviciului Roman de Informatii a elaborat un raport continand constatari, concluzii si recomandari, dupa finalizarea anchetei referitoare la cele 13 note elaborate de Grupul de Evidenta al SRI.
Ancheta parlamentarilor a fost initiata prin transmiterea catre Serviciul Roman de Informatii a comunicatului GIP referitor la monitorizarea unor lideri ai PNL, solicitand sa se precizeze daca "monitorizarea PNL si a doamnei senator Norica Nicolai intrau in competenta Grupului de Evidenta, ca structura interna a SRI, cu mentionarea destinatarilor materialelor informative". Comisia SRI a mai transmis SRI "Planul tematic de control cu privire la legalitatea si oportunitatea angajarii competentelor SRI in legatura cu culegerea informatiilor si realizarea informarilor semnalate de GIP ca dovezi ale monitorizarii PNL si ale politiei politice". In acest Plan de control, Comisia SRI a solicitat Serviciului Roman de Informatii, punctual, punerea la dispozitie a 11 categorii de documente privind fondul evenimentului consumat; reglementarea activitatii Grupului de Evidenta; elementele de de planificare si valorificare a informatiilor Grupului, functie de competentele celorlalte unitati ale SRI si, totodata, in raport cu riscurile, vulnerabilitatile si amenintarile relevate; referintele de natura juridica avute in vedere in cazul informarilor respective; problemele sigurantei nationale carora au raspune informarile realizate; normele interne de secretizare si securizare a documentelor din categoria celor care au fost facute publice; factorii de decizie informati si masurile pe care acestia le-au dispus in interesul securitatii nationale.De asemenea, Comisia SRI a mai cerut audierea unor ofiteri ai Serviciului, inclusiv fostul si actualul director.


RASPUNSUL SRI. Serviciul Roman de Informatii a raspuns cu o informare de 3 file, cu 8 anexe, totalizand 19 pagini, despre care, insa, Comisia a apreciat ca "are un caracter preponderent teoretico-documentar, justificativ si cu tente evidente de escamotare a obiectivelor si solicitarilor punctuale formulate de Comisie in Planul tematic de control". Comisia a avansat 13 constatari fata de cazul analizat.

Prima releva ca SRI nu a pus la dispozitia Comisiei niciunul dintre documentele de informare, facute publice de Grupul de Investigatii Politice, invocandu-se distrugerea fizica a materialelor informative si radierea formei electronice a datelor detinute, argumentand cu un articol dintr-un Ordin al directorului SRI, care stipuleaza ca "datele si informatiile neconfirmate se radiaza obligatoriu in cazul in care se refera la persoane (a€¦)". Comisia, insa, a respins ca nepertinenta observatia SRI, deoarece in fluxurile informarii operative curente a conducerii Serviciului si a factorilor de decizie ai statului roman nu se includ "date si informatii neconfirmate", ci doar "stiri certe, respectiv date confirmate si procesate in informatii analitice, compatibile deciziilor de securitate nationala, pe care destinatarii informarilor sunt obligati sa le ia in virtutea prerogativelor lor legale".

A doua constatare arata ca SRI nu a pus la dispozitia Comisiei actele prevazute pentru situatiile in care se distrug fizic documente sau se radiaza forma lor electronica, ceea ce ar fi impus si audierea membrilor comisiilor care au procedat la distrugerea si scaderea din evidenta a documentelor respective.

A treia constatare releva ca, admintand ca s-ar fi procedat la distrugerea documentelor respective dupa 2 ani de la intocmire, Comisia sanctioneaza faptul ca documentele adnotate de catre primul adjunct al directorului ca fiind vazute la datele de 15 iulie 2006, 20 iulie 2006 si 21 octombrie 2005 ar fi trebuit sa existe, deoarece nu au depasit termenul de pastrare, de 2 ani.

A patra constatare releva ca se amendeaza si se resping asertiunile continute in informarea directorului SRI cu privire la distrugerea ori radierea formei electronice de informare destinate factorilor de decizie ai statului, deoarece aprobarea care ar fi fost data in acest sens de directorul SRI, din 25.02.2004, contravine esential dispozitiilor regulamentului de functionare a SRI, care prevad pastrarea in evidenta si arhiva de sine statatoare a documentelor de informare.

A cincea constatare arata ca se sanctioneaza faptul ca informarea directorului SRI trimisa Comisiei ocoleste aspectele de natura contrainformationala cu totul deosebite, pe fondul carora au fost posibile disfunctii majore in planificarea, organizarea  conducerea si controlul activitatii Grupului de Evidenta.

Comisia SRI apreciaza ca disfuctiile respective au constituit cel putin o cauza care a provocat scurgerea de informatii catre GIP.

Comisia SRI nu exclude nici faptul ca acei angajati ai SRI care au legatura cu scurgerea de informatii au ajuns sa considere ca au fost pusi in situatii de depasire a competentelor, ocupandu-se de probleme de natura celor pe care le-au semnalat si, in acelasi timp, au apreciat ca, ierarhic, in interiorul SRI, nu vor gasi receptivitatea necesara.

De asemenea, Comisia SRI mai spune ca, admitand ca provocarea scurgerii de informatii ar avea alte mobiluri, din categoria celor ignobile, cum ar fi ranchiuna, razbunarea, lipsa de loialitate institutionala, faptul in sine ar fi cu atat mai grav, daca se au in vedere natura speciala a Grupului de Evidenta si criteriile pe care aceasta le implica pentru selectia, formarea si mentinerea in activitate a personalului.A sasea constatare retine atentia asupra superficialitatii cu care sunt tratate in informarea directorului SRI natura speciala si caracterul activitatii desfasurate, care este secret de stat.

Astfel, potrivit Comisiei SRI, adresele de prezentare a informarilor Grupului de Evidenta, prin continutul lor, se refereau la persoane si obiective ale activitatii SRI, a caror divulgare este susceptibila a intra sub incidenta prevederilor legii penale care incrimineaza divulgarea secretului care pericliteaza siguranta statului.

A saptea constatare retine ca premisele divulgarii au fost create si induse si de nerespectarea reglementarilor interne ale SRI in privinta protectiei informatiilor clasificate si de elaborarea documentelor de informare.

A opta constatare arata ca SRI nu a furnizat Comisiei SRI suficiente elemente al caror grad de pertinenta sa nu fie indoielnic in ceea ce priveste concordanta actiunilor Grupului de Evidenta - in speta ce face obiectul controlului parlamentar - cu baza legala a activitatii SRI.

A noua arata ca informarea directorului SRI creeaza si induce aparente potrivit carora activitatea Grupului de Evidenta ar fi fost premeditat scoasa in afara controlului necesar.

A zecea constatare ia act de maniera inadecvata a structurii, continutului si elaborarii informarii prezentate Comisiei de catre SRI, care abunda in detalii de suprainformare, cu valente dezinformante.

Potrivit Comisiei, inscrisurile in cauza denota un grav viciu conceptual, in sensul ca SRI culege informatii si realizeaza informari nu functie de riscuri, vulnerabilitati si amenintari, ci in raport cu persoane politice, precum vicepresedintii PNL Norica Nicolai si Teodor Melescanu, liderul PFD Petre Roman sau vicepresedintele PSD Victor Ponta etc

A unsprezecea constatare observa ca persoanele si partidele vizate de informari apartin acelui spectru politic fata de care antipatia factorului de decizie informat este de larga notorietate, inclusiv internationala.

Astfel, Comisia SRI apreciaza ca, cel putin in parte, nu poate fi inlaturata supozitia de valorificare partinitoare a informatiilor, care sa favorizeze anumite partide sau persoane, in dauna altora, desi o asemenea politica este interzisa SRI.

A douaspezecea constatare observa ca SRI a prezentat si o anexa cu 8 informari, ce include "reactii critice la adresa unor declaratii publice si luari de pozitie ale presedintelui Romaniei".

Comisia remarca faptul ca presedintelui i-au fost trimise doar 3 informari, iar celelalte 5 - desi il priveau tot pe seful statului, conform titlului anexei - au fost transmise altor factori de decizie, respectiv premierului, ministrului de Externe, unor consilieri prezidentiali.

Ultima constatare arata ca SRI nu fost in masura sa prezinte o estimare evenimentului produs.


Comisia a initiat si 5 concluzii referitoare la acest caz.

Prima arata ca SRI nu a fost suficient de cooperant pentru a sprijini realizarea Planului de control.

A doua remarca faptul ca evenimentul produs evidentiaza serioase deficiente conceptuale si contradictii in evaluarea cauzelor si consecintelor acestora, ceea ce denota ca din partea SRI a existat mai putina preocupare pentru clarificarea fondului disfunctiilor si mai mult interes pentru forma de estompare a acestora.

A treia arata ca programul SRI pentru prevenirea scurgerii de informatii nu este de natura sa creeze climatul contrainformativ adecvat naturii speciale si caracterului de secret de stat al activitatii desfasurate.

De asemenea, Comisia mai precizeaza ca Directia de Securitate Interna a SRI si Secretariatul General nu isi exercita corespunzator atributiile, iar sefii acestor structuri nu au fost receptivi la criticile adresate in urma cercetarii unor evenimente similare.

A patra concluzie arata ca, in absenta documentelor de informare la care se refera adresele facute publice, nu se poate, de fapt, "concluziona in legatura cu oportunitatea si legalitatea angajarii competentelor SRI pentru culegerea informatiilor si realizarea informarilor respective".

A cincea precizeaza ca distrugerea documentelor de informare constituie, in sine, o fapta interzisa de Regulamentul SRI si de legea penala.

Comisia SRI avertizeaza, totusi, ca, daca vor aparea documentele care au fost anexate la respectivele "note", ancheta pe aceasta tema se va redeschide.
    

REACTII. "Sunt deceptionat. Credeam ca SRI se ocupa de lucruri serioase. Sunt deceptionat, perplex, cum vreti sa spuneti. Nu credeam ca faptul ca eu ma indragostesc sau faptul ca m-am casatorit sau am divortat, ca vreau sa imi dau demisia sau ca vreau sa ma inscriu intr-un partid sau ca nu mai vreau sa fac politica, este atat de important", a declarat la randul sau senatorul Codrut Seres, ca reactie la nota SRI, cu privire la intentia sa de a demisiona din PC.Codrut Seres a aratat ca s-au facut foarte multe speculatii pe aceasta tema a plecarii sale din partid, mai ales in Partidul Conservator, faca ca el sa aiba vreodata intentia sa demisioneze. "Au fost chestiuni, informatii aruncate mai mult pentru intoxicare, si ma mir ca SRI-ul le-a luat de bune si le-a dat mai departe. Asta pune sub semnul intrebarii modul in care o parte din cei care au intocmit aceste note si-au cules informatiile. Nu e deajuns sa auzi doi oameni ca Seres vrea sa isi dea demisia, mai trebuie sa ii auzi si pe Seres ca vrea acest lucru. Ma indoiesc ca vreodata m-am pronuntat ca as dori sa imi dau demisia din Partidul Conservator", a spus Codrut Seres. El a mentionat ca se considera, "dintr-o data, o persoana extrem de importanta" daca a fost "subiectul monitarizarii de catre SRI". "Ma bufneste si rasul", a adaugat el. Senatorul PC a tinut sa declare ca nu a discutat niciodata cu cineva despre intentia de a-si da demisia din PC. "Nu stiu de unde si-au cules ei informatiile sau ce contine aceasta nota. As fi foarte curios sa vad ce contine nota, pentru a vedea de unde isi iau ei informatiile. Asa ma lamuresc si eu ce jocuri urmareau unii sau altii, mai ales din interiorul Partidului Conservator", a spus el. Referitor la faptul ca aceste note ar fi fost destinate presedintelui Traian Basescu, Seres a spus: "Ma mira ca domnul presedinte era atat de interesat de persoana mea".


Senatorul PLD Nicolae Vlad Popa a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, ca aparitia numelui sau intr-o nota a generalului de brigada Vasile Stanciu, fost sef al Grupului de Evidenta al SRI, "este o poveste cusuta cu ata alba" si a catalogat-o drept "o scorneala si o intoxicare".


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.