Da, chiar asa suna sloganul anticoruptie gasit de versificatorii publicitari de la noi. Pe micile ecrane vor fi difuzate in curand filmulete cu eroi imbogatiti prin spaga, si-ntreaga suflare romaneasca va cadea prada buimacelii. Se va caina subit, cu ochii zgaiti la televizor, si tone de autocritica se vor intinde peste caracterele corupte, ascunzandu-le sub covorul euroeticii. Cativa vor demisiona, rosi de remuscari, iar altii se vor sinucide de rusine, nu inainte de a randui, langa biletelul de adio, darurile necuvenite. Multi se vor autoflagela in pietele publice, lovindu-se salbatic cu  biciusti sau crengute de salcam. Bisericile vor fi luate cu asalt de spagarii hapsani, iar popii vor razbi anevoie alaiul de marturisitori. Din confesor, spovedaniile penale vor poposi in rapoartele si notele purtatorilor de sutana si vor fi deconspirate in amvonul CNSAS, intru indreptarea pacatosilor. Nici Parchetele nu vor fi ocolite, si cozi nesfarsite de denuntatori, care cu paraii corp delict, care cu palinca compromitatoare, vor astepta, patrunsi de fiorul patriotismului globalizarii, sa-i dea in gat pe remesii incaltabosati. Si totul se va savarsi in direct, caci carele de reportaj vor transmite neintrerupt de la locul faptei cohortele de iezuiti. O resurectie morala se va porni precum molima, si institutiile statului se vor bloca brusc, gripate de lipsa lubrifiantului universal si vesnic. Copiii nu vor mai spune la culcare, ca pana acum, "spagarul nostru", in semn de multumire pentru traiul imbelsugat pogorat in camin, ci vor citi din Codul Penal articolele referitoare la luarea si darea de mita. Productii cinematografice vor zugravi, in culori vii, lupta impotriva flagelului amenintator, iar comisarul Moldovan va aparea intr-un nou episod din "Cu mainile curate", fara a mai rosti insa celebra replica "M-au ciuruit! Un fleac...". Ea va fi inlocuita cu o alta - "M-au spaguit! O nasolie..." - , mai cool, pe intelesul reconvertitilor de rit euroatlantic. "Cantarea Romaniei" se va numi "Cantarea Anticoruptiei", si masele largi populare vor avea acces nelimitat la afirmarea artistica si manelistica.


Lasand la o parte tonul bascalios (ce vreti, sunt roman si nimic din ce-i romanesc nu-mi este strain?!), aceasta campanie anticoruptie e doar o simpla actiune de etapa in procesul nostru de integrare. O tema impusa de afara, costisitoare si inutila. Cam ipocrita si neserioasa. Pildele despre spagasinii neaosi nu vor crea acea tulburare in stare sa-l convinga pe  functionarul bastinas sa-si stearga din fisa postului dreptul de a capata peschesuri grase si bucuria de a-si tranzactiona cu talent influenta. Pai, el de ce se mai afla acolo, de ce le-a carat atatea plocoane celor de sus? Si, la urma urmei, cum sa-si recupereze cheltuielile cu protapirea in inalta dregatorie? A visat prea mult clipa cand va ajunge sa-l umileasca pe bietul jalbar de dincolo de geamul ghiseului ori din fotoliul autoritatii ministeriale. In definitiv, cauzele coruptiei tin de anatomia birocratica a statului si de imperfectiunea structurala a individului. Stapanul autoritar - abuziv si vasalul slab - neputincios sunt capetele fatidicului segment. Vasazica, statul este purtatorul inevitabilei boli de care, culmea cinismului!, tot el ne someaza ultimativ sa ne vindecam! Tocmai statul, indeobste ocupant - turcit, fanarizat, rusificat, oricum pervertit - , l-a imbiat pe platitorul de taxe si impozite sa-l corupa, sa-i cumpere bunavointa. Numai astfel romanul s-a simtit ocrotit si aparat de statul mai mereu discretionar si curvit. Ca sa nu-l usureze de bucatele din casa si de granele din hambar, taranul s-a tocmit, dupa puterile sale pipernicite, cu perceptorul. Ca sa nu-i ia feciorul la armata l-a "omenit" pe jandarm si la fel s-a intamplat si cu recenzorii, ca sa nu-i treaca in catastif toate orataniile din batatura. Pe popa l-a imbunat cu de-ale gurii, ca sa-l boteze, sa-l  cunune si sa-l inmormanteze. Mutat la oras, insul plecat de la tara a tintit o slujba la birou si-o leafa bunicica, un apartament la bloc, o butelie, un aragaz, un frigider... si a platit in stanga si-n dreapta, cu nadejdea ca va veni si vremea lui, ca va fi si el inclus in cercul privilegiat al barosanilor intre care se distribuie ciubucul. Coruptie marunta pentru trebuinte marunte. Coruptia ca garantie a nediscriminarii negative ori a discriminarii pozitive. Coruptia ca stradanie a omului de a trai rezonabil, de unde si indemnul electoral "Sa traiti bine!". Iar unii nu reusesc decat prin spaga, fiindca nevoile depasesc intotdeauna resursele, si-atunci competitia onesta e anihilata de mita. De aceea cred ca actuala campanie anticoruptie va fi stearpa, cata vreme statul nu-si va stinge focarele de birocratie si nu se va autoigieniza. Altfel, spoturile publicitare vor produce contrariul efectului dorit, adica incurajarea coruptiei, ca sursa a bunastarii facile, rapide si invidiate.