Profesor in biologie moleculara, Gilles-Eric Seralini, specialist in organisme modificate genetic, a fost invitat de Greenpeace la Bucuresti in perioada 25-29 octombrie. Organismele modificate genetic (OMG) au fost dezvoltate in ani
Profesor in biologie moleculara, Gilles-Eric Seralini, specialist in organisme modificate genetic, a fost invitat de Greenpeace la Bucuresti in perioada 25-29 octombrie. Organismele modificate genetic (OMG) au fost dezvoltate in anii a€™80 pentru a inlocui la scara mondiala plantele de baza ale alimentatiei animale si umane. In prezent se cultiva soia si porumb MG in proportie de peste 99%, in rest bumbac si rapita. La ce servesc? "Plantele transgenice servesc la absorbtia sau fabricarea - fara sa moara - a unor pesticide, ne spune Séralini. "Sunt deci plante concepute sa contina pesticide, care pot insa prezenta riscuri pentru sanatate." Culturile high-tech au fost introduse pe scara larga in SUA in urma cu zece ani. La sfarsitul anilor a€™80, concerne transnationale producatoare de pesticide - Monsanto, BASF, Syngenta, Bayer si filialele lor - au inceput sa fabrice seminte modificate genetic (MG). Monsanto detine astazi brevetul pesticidului total Roundup. "Vanzarile de Roundup, principalul erbicid din lume (comercializat impreuna cu semintele MG - n.r.), au crescut. Soia modificata genetic a fost creata pentru a tolera Roundup." Erbicidul nu distruge plantele transgene datorita faptului ca " soia se imbiba ca un burete" cu Roundup. Soia MG nu este cultivata in UE, unde poluarea apelor cu acest tip de pesticide este deja foarte importanta, apreciaza expertul. In cazul porumbului transgenic, de tip Bt (Bacillus thuringiensis), suprafetele cultivate in Europa sunt de o suta de ori mai mici decat cele biologice. "Planta produce mult insecticid care nu apare in bilantul firmelor". In Romania se cultiva soiul de porumb (bt) MON 810. LIPSA DE TRANSPARENTA. Ce teste fac companiile pentru a dovedi ca produsele lor nu sunt periculoase pentru oameni? "Din pacate", ne raspunde Seralini, "stiind ca sute de milioane de oameni vor manca aceste alimente toata viata, este un scandal ca nu sunt testate pe cobai mai mult de trei luni. Animalelor nu li se ia sange si nu li se analizeaza organele. In plus, testele au fost ascunse." Directiva CEE/1829/2003 a intrat in vigoare in 2004, obligand firmele sa testeze propriile produse modificate genetic si sa publice rezultatele. Monsanto a refuzat sa le publice. Cu expertiza cercetatorilor Gilles-Eric Séralini si Arpad Puzstai, Greenpeace Germania a castigat, in aprilie 2005, un foarte mediatizat proces impotriva concernului, la Curtea de Apel din Münster. "Noi am reluat testele facute de Monsanto si am aratat, publicand rezultatele in revista stiintifica internationala Archives Of Environmental Contamination and Toxicology (www.springerlink.com/content/02648wu132m07804/fulltext.html), ca indicau semne de toxicitate pe ficatul si rinichii animalelor. Ca si cand ar exista un fenomen de otravire, de exemplu din cauza efectelor nedorite ale insecticidului produs de porumb". CETATENI CRITICI. In UE singura planta transgenica cultivata in vederea comercializarii este porumbul. In Germania si Franta au existat deja numeroase cazuri de culturi conventionale si/sau bio, contaminate cu OMG. In lipsa unei legislatii clare, in ultimii ani, numarul litigiilor intre agricultori a crescut. Cetatenii europeni nu acorda credibilitate institutiilor UE. Cer decizii transparente si probele lipsei de periculozitate a OMG. Circa 75% dintre europeni refuza consumul de alimente transgenice. (Institutul CSA, oct. 2006). Si in Romania? "Consumatorii si agricultorii romani nu trebuie sa fie luati drept sobolani de laborator. Inainte de-a eticheta produsele si mai ales de a manca OMG, trebuie facute teste serioase", conclude profesorul Séralini, care va tine azi, la ora 11:00, o conferinta de presa la Societatea Romana de Radiodifuziune. Publicul interesat este binevenit, anunta organizatorii: Fundatia Romania si Greenpeace.
Despre autor:
