Gherilele care lupta impotriva Iranului se bucura de sprijin american, sustine Teheranul.

Raidurile kurzilor impotriva armatei turce au fost imediat condamnate de SUA, care au cerut guvernului irakian sa intervina pentru a-i opri pe rebelii din nordul tarii. Cu toate acestea, gherilele kurde nu au drept tinta doar armata turca, ci ataca in mod similar si fortele iraniene, pe teritoriul iranian, dupa care se retrag in nordul Irakului. Cu toate acestea, Statele Unite nu isi exprima aceeasi solidaritate fata de Iran ca si fata de Turcia in aceasta problema, iar Teheranul sustine chiar ca americanii ii sprijina pe rebeli in lupta antiiraniana.

Gherilele kurde care lupta impotriva iranienilor sint reunite sub numele Partidului pentru o Viata Libera in Kurdistan (PJAK), noteaza „The International Herald Tribune". Acest partid are strinse legaturi cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), organizatie considerata terorista atit de Turcia, cit si de UE si SUA. PJAK adopta o tactica similara PKK: controleaza regiunea de granita, pe partea irakiana, si organizeaza ambuscade impotriva patrulelor de pe partea cealalta a frontierei. Rebelii, aproximativ 2.000 de persoane, traiesc in munti, in conditii spartane, si folosesc armament de origine rusa, de obicei: Kalasnikov, lansatoare de rachete, mitraliere.

Liderii PJAK sustin ca au „discutii directe sau indirecte" cu oficialitatile americane, iar seful gruparii, Rahman Haj-Ahmadi, s-a deplasat chiar la Washington vara aceasta, fara a preciza insa cu cine s-a intilnit acolo. Acesti lideri kurzi sustin ca SUA au declarat PKK drept organizatie terorista deoarece lupta impotriva unui aliat, Turcia, in timp ce PJAK lupta impotriva unui stat „neprieten" americanilor, Iranul. Cele doua grupuri par a fi, de fapt, reprezentantele aceleiasi miscari, care doreste sa obtina autonomie pentru kurzi. Oficialii iranieni sustin, la rindul lor, ca americanii furnizeaza armament luptatorilor, pe care ii folosesc intr-un „razboi prin intermediari" impotriva Iranului. Autoritatile americane resping orice legatura cu PJAK, iar reprezentanti ai diplomatiei SUA au declarat pentru „IHT" ca Haj-Ahmadi nu s-ar fi intilnit la Washington cu nici un oficial.

PJAK sustine ca a ucis aproximativ 150 de soldati iranieni in acest an, iar Jalal Jalilzadeh, fost parlamentar iranian de nationalitate kurda, confirma uciderea a 100 de militari, inclusiv prin doborirea unui elicopter in luna septembrie. Kurzii au reusit sa ia si ostatici din armata iraniana, reporterul „IHT" avind chiar ocazia sa discute cu unul dintre acestia, membru al Garzilor Revolutionare.

Armata iraniana a ripostat incepind din luna august, bombardind satele de la granita irakiana. Locuitorii au fost nevoiti sa paraseasca regiunea, iar guvernul irakian a criticat raspunsul iranian ca pe unul disproportionat. Uniunea Patriotica din Kurdistan, partidul condus de presedintele irakian Jalal Talabani, care intretine relatii economice cu Iranul, a cerut PJAK sa se dezarmeze sau sa paraseasca regiunea de granita.

SUA, Turcia si Irakul, unite impotriva PKK Armata SUA ar putea organiza atacuri aeriene impotriva taberelor kurde, dar ar putea colabora si cu armata turca pentru a combate rebelii din nordul Irakului.

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, aflat in vizita la Londra, a declarat ca tara sa si SUA ar putea lansa operatiuni militare comune impotriva rebelilor kurzi din nordul Irakului. „Secretarul american de Stat, Condoleezza Rice, m-a sunat duminica, am inteles ca este ingrijorata. Am inteles ca vrea sa organizeze o operatiune comuna", a anuntat Erdogan. „Putem organiza o operatiune comuna vizind PKK", a continuat premierul.

SUA, care au cerut autoritatilor irakiene sa intervina pentru eliminarea amenintarilor kurde din nordul tarii, se tem de incursiuni militare turce in Irak, in singura zona stabila din aceasta tara, cea locuita de kurzi. Armata americana studiaza chiar posibilitatea lansarii unor atacuri aeriene impotriva taberelor PKK, conform presei americane. Ministrul irakian de Externe, Hoshyar Zebari, l-a asigurat, de altfel, pe omologul sau turc, Ali Babacan, ca si Bagdadul va sprijini Turcia in combaterea amenintarii kurde.

Dupa uciderea a 12 militari turci de catre rebelii kurzi, duminica, in apropiere de frontiera irakiana atit presa, cit si opozitia, dar si populatia iesita pe strazi in diverse orase turce au cerut masuri dure impotriva PKK. Saptamina trecuta, parlamentul turc a aprobat incursiuni militare pe teritoriul irakian, pentru ca armata turca sa poata interveni impotriva taberelor PKK. 100.000 de militari, tancuri, avioane de lupta si elicoptere au fost comasate la granita cu Irakul. Washingtonul a cerut insa Ankarei sa nu intre inca pe teritoriul irakian, promitind ca Bagdadul va interveni impotriva rebelilor. Premierul Erdogan, care a fost de acord sa amine interventia militara, a declarat insa ca „Turcia isi va lua propriile decizii" in aceasta problema. „Nu vom cere autorizatie", a adaugat Erdogan.

Ministrul turc de Externe, Ali Babacan, a anuntat ca respinge armistitiul propus de PKK in schimbul renuntarii Turciei la planurile de raiduri in nordul Irakului si acordarii de noi drepturi minoritatii kurde. „Problema unui acord de incetare a focului priveste doua state, doua armate si nu o organizatie terorista", a explicat Babacan.

Ce vor kurzii PKK sustine crearea unui stat kurd socialist, bazat pe regulile „socialismului stiintific".

Comandourile turce se antreneazapentru interventii in nordul Irakului Populatia kurda ocupa regiuni din Iran, Irak, Siria si Turcia, dar comunitati ale acestei natii fara tara sint si in Liban, Armenia si Azerbaidjan. Limba kurda este inrudita cu limba farsi (a Iranului), dar originile etnice ale kurzilor nu sint cunoscute. Majoritatea kurzilor sint musulmani sunniti, dar gruparile care lupta pentru autonomia Kurdistanului nu fac apel la extremismul religios. Partidul Muncitorilor din Kurdistan, PKK, a fost fondat in 1970, fiind condus de Abdullah Ocalan pina la capturarea acestuia de catre Ankara, in 1999. Ideologia PKK, precum si cea a PJAK (Partidul pentru o Viata Libera in Kurdistan, care lupta impotriva armatei iraniene) se bazeaza pe marxism-leninism si pe „socialismul stiintific", promovind nationalismul kurd, dar si drepturile femeilor. Scopul partidului este infiintarea unui stat kurd socialist. PKK este pe lista organizatiilor teroriste a SUA, dar si a UE si, bineinteles, a Turciei. 37.000 de persoane au fost ucise in conflictul dintre PKK si Turcia, din 1984 pina acum, conform BBC.

Kurzii se bucura de o autonomie largita in Irak, controlind Kirkuk si parti din Mosul. In 2003, populatia din aceasta regiune a Irakului, care a suferit cumplit in timpul dictaturii lui Saddam Hussein, a primit cu bucurie invazia americana. Granitele finale ale regiunii kurde din Irak vor fi stabilite printr-o serie de referendumuri. (L.C.)