In plina campanie electorala, Guvernul redeschide ostilitatile dintre inspectoratele scolare si primarii, pe tema neutilizarii fondurilor alocate pentru reabilitarea unitatilor de invatamant. Departamentul de Control al Guvernului a verificat modul in care inspectoratele din Bucuresti, Alba, Constanta, Dolj, Gorj, Mehedinti, Neamt, Suceava si Valcea au cheltuit banii, constatand ca vina este in curtea primariilor.
Guvernul contra Videanu
Tinta controlului este, de departe, Primaria Capitalei condusa de pedistul Adriean Videanu, desi reprosul nu vizeaza neutilizarea fondurilor guvernamentale, ci a unui credit obtinut de municipalitate de la Banca Europeana de Investitii (BEI). Atacul pe aceasta tema a fost lansat inca de saptamana trecuta de prefectul Capitalei, Catalin Deaconescu, iar pe terenul astfel pregatit, ieri a venit randul sefului Departamentului de Control al Guvernului - Emanoil Negut - sa-l acuze pe edilul-sef de "managementul total defectuos la nivelul Unitatii de Implementare a Programului BEI de reabilitare a infrastructurii scolare", si sa-i ceara urgentarea derularii proiectului.
"Probleme de calitate si de intarziere fata de termenul contractual au fost numai la primul Pachet (11 scoli), contractat de General Construct. Lucrarile la celelalte scoli cuprinse in pachetele 2 si 3 (constructori - Proconstruct si Unicon SA) corespund cerintelor contractuale, atat din punct de vedere calitativ, cat si al termenelor de executie. Mentionez ca pana la aceasta ora nu am decontat nici o lucrare care nu corespunde calitativ. Lucrarile prost executate se refac pe cheltuiala constructorului, care a fost notificat in scris asupra acestui lucru. In cazul in care remedierile cerute de municipalitate nu vor fi executate, se va actiona asupra garantiei de buna executie care este la dispozitia PMB", spune Videanu.
Lantul slabiciunilor
La capitolul fonduri alocate de Guvern sunt trasi la raspundere primarii de sector, in administrarea carora se afla scolile si gradinitele - mai precis cladirile acestora. Inspectoratele scolare - organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educatiei - au in responsabilitate doar partea de educatie si, in premiera din acest an, sarcina de a transfera sumele alocate de Guvern catre bugetele locale, pe masura angajarii cheltuielilor. Nefiind implicate in procesul de verificare a folosirii banilor, inspectoratele nu ar avea, in opinia reprezentantilor Guvernului, nici o vina pentru ca s-au cheltuit doar o zecime din sumele alocate de la bugetul de stat.
Premierul Calin Popescu Tariceanu a acuzat in mai multe randuri pe unii dintre primari ca nu au reusit sa cheltuie nici un ban. Presedintele Traian Basescu a sarit in apararea edililor, afirmand ca deficienta este legata de modul de alocare a banilor. Adriean Videanu a reclamat ca esecul trebuie asumat de ministrul Educatiei, Cristian Adomnitei, ale carui decizii au blocat investitiile in scoli. Ministrul Educatiei considera ca principala cauza a slabei absorbtii a fondurilor o reprezinta neincheierea de contracte de catre unitatile de invatamant pe plan local. Primarii se disculpa, argumentand prin numarul insuficient al proiectantilor in raza judetului si procedurile greoaie de licitatie.
Rezultatele controlului DCG
In Bucuresti, inspectorii guvernamentali au "descoperit" la ISMB ca primarii de sector bucuresteni au utilizat doar 11,4% din total, si numai 9,58% din fondurile alocate pe programe guvernamentale pentru dotarea unitatilor de invatamant. In Dolj s-a cheltuit numai 10,78% din suma, in Mehedinti - 23%, in Constanta - 32%, in Gorj - 48%, si in Neamt - 19% din fonduri. La Suceava, suma ramasa neconsumata este de 46,3 de milioane lei, dintr-un total de 61,1 milioane de lei. In Valcea exista riscul sa nu se cheltuiasca pana la sfarsitul anului nici macar 5% din totalul fondurilor.
Cauzele identificate de inspectorii Guvernului sunt circuitul anevoios al banilor, prin Ministerul Finantelor - Ministerul Educatiei - Inspectoratele Scolare - Consiliile locale - firma de constructii, intervalele scurte de timp intre adoptarea actelor normative, perioadele lungi ale procedurilor de achizitie publica, lipsa de comunicare intre institutiile implicate.