Ca sa nu-si sifoneze prestigiul, BNR va bate pasul pe loc - sau aproape.
Pe 31 octombrie, Consiliul de Administratie al BNR are de luat o decizie grea. Va majora dobanda de politica monetara? Majoritatea analistilor si-au exprimat deja opi
Ca sa nu-si sifoneze prestigiul, BNR va bate pasul pe loc - sau aproape.
Pe 31 octombrie, Consiliul de Administratie al BNR are de luat o decizie grea. Va majora dobanda de politica monetara? Majoritatea analistilor si-au exprimat deja opinia in legatura cu necesitatea cresterii dobanzii pentru a combate o inflatie care a depasit si cele mai pesimiste asteptari. Rationamentul este simplu: dobanda reala se situeaza in momentul de fata la 1%, cu trei puncte procentuale sub nivelul din februarie, cand cursul de schimb se gasea la valori similare. In consecinta, restaurarea unor conditii monetare la fel de restrictive ar justifica o majorare a dobanzii cu trei puncte.


Ca sa explicam mai clar mecanismul, consumul in exces, care aprinde preturile, poate fi redus pe baza economisirii, stimulata de dobanzi mai mari. Acelasi efect se poate obtine daca se majoreaza taxele sau se largeste baza de impozitare, cu precizarea ca pentru banii scosi astfel din joc nu se platesc dobanzi. Pentru o asemenea varianta militeaza guvernatorul Isarescu, care a declarat ca "sub nici o forma politica fiscala nu trebuie sa se mai relaxeze, la sfarsitul acestui an si in 2008". Totusi, urmeaza perioada electorala. Mai exista o a treia cale? Da, achizitionarea de imobile.


Cu alte cuvinte, reducerea consumului se poate face de bunavoie (prin economisire), prin luarea fortata a unei cote mai mari din venitul disponibil (cu ajutorul taxelor), ori o parte a consumului poate fi "neutralizata" pe seama cumpararilor de case. Iar in perioada electorala care urmeaza lucrurile se indreapta fix spre aceasta ultima varianta. Bancile nu achita TVA in avans precum companiile din constructii si platesc cote trimestriale de 25% din impozitul pe profit anticipat pentru tot anul, determinat pe baza impozitului din anul precedent, actualizat cu inflatia. Deci ele beneficiaza, practic, de un plus de lichiditate. In schimb, companiile din constructii - pe seama eliminarii masurilor de simplificare a TVA - vor inregistra un minus de cash-flow si vor include in pretul caselor costul suplimentar. Creditul ipotecar - care beneficiaza de facilitati de pe urma relaxarii fiscalitatii si a normelor bancare - va valida pretul mai mare al locuintelor, statul permitand practic bancilor sa finanteze mai putine imobile la un pret mai ridicat. Pe de o parte, inflatia se reduce, pentru ca in locul unor bunuri de consum se achizitioneaza imobile ce nu apar in cosul dupa care se calculeaza indicele, pe de alta parte, majorarea pretului locuintelor impinge PIB-ul mai departe.


Haideti sa vedem ce parere are FMI in privinta instrumentelor ce ar trebui folosite pentru combaterea inflatiei. Potrivit ultimului raport al Fondului, "tarile cu regim de schimb flotant, de exemplu Romania, pot majora rata dobanzii pentru contracararea presiunilor inflationiste" in paralel cu reducerea "expansiunii fiscale". Si intrucat factorii de multiplicare ai politicilor fiscale sunt in general mici in economiile europene emergente, "merita luate in considerare masuri specifice, menite a reduce stimulentele fiscale si subventiile acordate pentru imprumuturile imobiliare". Din asta rezulta ca FMI recomanda Romaniei sa combata inflatia cu dobanzi mai mari, puse alaturi de o politica fiscala restrictiva, si nu cumva sa se gandeasca sa le substituie prin stimularea creditelor ipotecare.


Asadar, ce decizie va lua BNR? Dupa un ciclu agresiv de reducere a dobanzilor si de relaxare a normelor de creditare, va face brusc miscarea inversa? Normal ar fi sa majoreze dobanda de politica monetara cu trei puncte. Dar probabil ca n-o va face - dobanda va creste mult mai putin sau chiar deloc.


De fapt, greseala a fost deja facuta. Banca centrala nu trebuia sa micsoreze atat de mult dobanda. O majorare abrupta acum n-ar face decat sa confirme asteptarile inflationiste existente pe piata. O solutie mai eficienta ar fi cresterea rezervelor minime obligatorii in valuta, insa guvernatorul Isarescu tocmai a apucat sa spuna ca BNR are obligatia sa le reduca in perioada urmatoare, fiindca "am intrat intr-un club (UE) si nu avem incotro".  


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.