Controversata Lege 51/1991 privind siguranta nationala revine din nou in actualitate, unul dintre condamnatii in dosarul "Tigareta II" facand o cerere de revizuire a sentintei. Dumitru Popescu, condamnat in 2001 in acest dosar, a facut cererea de revizuire, care se va judeca la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa ce Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca interceptarile telefonice in acest caz au fost facute in baza Legii 51/1991 privind siguranta nationala, care nu este conforma cu Conventia europeana. "Am facut cerere de revizuire, dupa ce Curtea Europeana a constatat ca legislatia noastra in materie de interceptari este defectuoasa", a declarat Ilie Iordachescu, avocatul lui Dumitru Popescu. CEDO s-a pronuntat, in luna aprilie a acestui an, in cauzele Dumitru Popescu impotriva Romaniei (Nr. 1) si Dumitru Popescu impotriva Romaniei (Nr. 2), in care a constatat, pe de o parte, respectarea dreptului de a nu fi supus unor tratamente inumane sau degradante, garantat de articolul 3 din Conventia europeana a drepturilor omului, sub aspectul sau material, dar incalcarea sub aspect procedural a acestui articol (Nr.1), iar pe de alta parte, respectarea dreptului la un proces echitabil (articolul 6), dar incalcarea dreptului la respectarea vietii private garantat de articolul 8 din Conventie, (Nr. 2). "In ceea ce priveste articolul 6, acesta a fost invocat deoarece reclamantul a considerat ca a fost condamnat pe baza unor mijloace de proba (ascultarile telefonice) care nu au fost obtinute conform dreptului intern si articolului 8 din Conventie. In privinta articolului 6 din Conventia Europeana, Curtea a constatat ca acesta nu a fost incalcat. Insa, referitor la articolul 8 din Conventie, Curtea de la Strasbourg a constatat ca acesta a fost incalcat datorita faptului ca Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala nu este conforma cu Conventia Europeana, intrucat nu asigura un grad minim de protectie impotriva arbitrariului. Astfel, Curtea a aratat lipsa de independenta a autoritatii competente (procurorul) pentru autorizarea ascultarilor, lipsa unei limite temporale stabilite de lege, absenta oricarui control a priori sau a posteriori al masurii de ascultare a convorbirilor de catre un judecator. Astfel, CEDO a evidentiat faptul ca dreptul intern nu obliga nici serviciile secrete, nici procurorii sa depuna la dosarul de urmarire penala documentatia care a stat la baza solicitarii, respectiv autorizarii interceptarilor. CEDO a observat si inexistenta garantiilor pentru protejarea caracterului intact si complet al inregistrarilor si distrugerea lor, evidentiind faptul ca legea nu obliga procurorul sa precizeze numarul de telefon ascultat si nici nu prevede situatiile in care informatiile obtinute prin interceptarea convorbirilor telefonice puteau fi distruse", se arata intr-un comunicat al MAE referitor la decizia CEDO, citat de Mediafax. Curtea Europeana a aratat si lipsa de inde-pendenta a autoritatii care ar fi putut sa ateste realitatea si fiabilitatea inregistrarilor, intrucat aceasta era SRI, aceeasi autoritate care era insarcinata cu interceptarea comunicatiilor. CE a salutat modificarile legislative indicate de Guvern in observatiile sale, dar a reliefat faptul ca acestea au fost introduse ulterior.