Rosii, mere si lapte de import. O productie buna de cereale cu care nu prea stie nimeni ce sa faca si campuri intregi cultivate cu rapita, cat sa ajunga intregii Europe. Cam asa arata agricultura ceha in urma reformelor facute pentru a se conforma cerintelor Uniunii Europene. Desi in cei trei ani de cand este stat membru nu au avut loc schimbari majore, autoritatile de la Praga si, mai ales, cetatenii cehi au inteles ca statutul de membru inseamna si avantaje, si inconveniente. "Nu ne-am asteptat la miracole, la sume de bani care vor pica din cer. Am avut o abordare realista, plus ca la noi greul a fost in anii de dinaintea aderarii. Atunci au avut loc reformele cele mai dificile. In prezent, ne bucuram de unele libertati si drepturi, dar nu de toate si de aceea suntem putin nemultumiti", explica ambasadorul Republicii Cehe la Bucuresti, Petr Dokladal. COTELE LA ZAHAR. Unul dintre domeniile unde regulile concepute in "laboratoarele birocratice" de la Bruxelles le-au dat mari batai de cap cehilor este agricultura. Desi nu detine o pondere atat de importanta in economia acestui stat industrial (3% din populatie este angrenata in agricultura, fata de peste 40%, in Romania), cehii se confrunta cu probleme. Una dintre ele este cea a cotelor de productie. Cota la zahar, de pilda, i-a lasat fara productie de sfecla de zahar. "Producatorii de zahar de la noi, cei care procesau sfecla de zahar, erau investitori straini. Cand UE a decis sa limiteze productia de zahar la nivel comunitar, firmele au avut de ales intre a reduce capacitatea de productie si a inchide, primind niste compensatii. La noi au optat pentru inchidere, au luat compensatiile si ne-au terminat productia de sfecla de zahar", spune Dokladal. LAPTE DIN AUSTRIA. Avand o cota scazuta si la lapte, Cehia il importa din Germania si Austria. Fructele si legumele vin pe filiera spaniola, olandeza sau daneza. Le-a ramas insa neatinsa productia de rapita. "Tara noastra e galbena pentru ca peste tot se cultiva rapita. Untul s-a scumpit cu 100%, iar tara e plina de rapita. Pana si bunica mea, la fel ca alti oameni care nu stiu ce e UE, isi dau seama acum ca ceva e in neregula", remarca ambasadorul Cehiei. El atrage atentia ca pentru Romania reforma agricola va fi un proces mult mai dureros pentru ca "inainte de aderare, nu ati apucat sa puneti la punct structura pentru acest sector, nu dispuneti inca nici de ferme mari, nici de utilaje moderne". (Irina Cristea) Cehii, sensibili la directive De la Bruxelles vin tot mai multe legi si obligatii, iar acest lucru este considerat alarmant la Praga. Asta pentru ca, spune ambasadorul Cehiei la Bucuresti, "ele nu sunt produsele reprezentantilor alesi democratic, ci ale unor birocrati care nu reprezinta dorinta cetatenilor europeni. Iar noi, cehii, suntem mai sensibili ca alte tari la reguli si ordine din afara. Pe 28 octombrie, de Ziua Nationala, se implinesc 89 de ani de la Formarea statul independent cehoslovac. De atunci si pana acum ne-am castigat democratia, prin revolutia din 1989, ne-am separat de Slovacia, ne-am adaptat la noul rol al cehilor, in lume. Brusc, pierdem o parte din suveranitate in favoarea UE. Din pricina URSS, avem niste experiente negative privind transferul de suveranitate". Cu toate acestea, Cehia da asigurari ca nu va incerca niciodata sa blocheze un compromis ci sa convinga "alte state prietene din aripa liberala" sa ii sustina demersurile. Prioritati pentru 2009 In 2009, presedintia prin rotatie a UE ar urma sa ii revina Cehiei. Praga si-a pregatit deja sloganul "Reforma fara bariere" - dar si prioritatile. "Scopul principal va fi sa ii convingem pe prietenii nostri din UE este ca trebuie sa ne bucuram cu totii de cele patru liberati pe care se bazeaza functionarea Uniunii. Exista tari care au deschis piata muncii si au rezultate economice foarte bine. Au anumite probleme cu unele categorii de imigranti, dar si acest aspect poate fi rezolvat cu masurile potrivite. Mai exista aspectul dublului standard, al cetatenilor de mana a doua, care trebuie eliminat", spune Petr Dokladal. O alta prioritate va fi sustinerea noilor tehnologii, a strategiei Lisabona, a competitivitatii, a unei strategii bugetare care sa rezerve mai multi bani pt. strategiile noi competitivitate, stiinta, cercetare, energie, imigratie. "Reforma bugetului e legata de reforma politicii agrare comune", spune trimisul ceh la Bucuresti. Extinderea va fi un alt subiect de preocupare.