Daca in politica admitem deseori ca scopul scuza mijloacele, va anunt ca se poate si mai rau. Cum ar fi sa faci din mijloace un scop in sine. Dar nici asta n-ar fi o problema daca nu s-ar intimpla ca rezultatul, neurmarit ca atare, sa fie un dezastru.

E ceea ce risca sa se intimple la noi cu batalia pentru votul uninominal. Sa dam mai intii Basescului ce-i al Basescului. Conteaza mai putin de ce a facut-o, dar faptul ca presedintele a fost cel care a adus problema pina in punctul in care ea are sanse de a fi rezolvata e spre lauda sa, iar meritul nu poate si n-ar trebui sa i-l conteste nimeni. A amenintat, a facut presiuni pina i-a determinat pe liberali, principalii responsabili cu guvernarea, sa anunte luni ca Executivul e gata sa-si asume raspunderea pe legea de modificare a sistemului electoral. E o naivitate sa-ti imaginezi ca, fara incapatinarea lui Basescu, cineva ar fi facut un pas in plus in afara unor declaratii de intentie a lansarii unor noi proiecte de lege. De altfel, asta a si fost smecheria. Ingropam problema in discutii nesfirsite pe proiecte care se bat cap in cap, unul mai perfect decit altul, exact cit sa nu se ajunga la nici un rezultat concret, dar toti sa se poata lauda la orice ora ca au vrut. Pina aici ne aflam in situatia urmatoare: Basescu a urmarit scopul cu pretul oricaror mijloace, iar ceilalti au transformat mijloacele (dezbaterea la nesfirsit) intr-un scop in sine. De aici incolo, mai exact de luni, de cind PNL a anuntat ca Guvernul isi va asuma raspunderea, iar presedintele ca va tine cu orice pret referendum, lucrurile par sa intre pe un alt fagas. De dragul de a avea si de aceasta data ultimul cuvint, presedintele Basescu risca deja sa intre si el in galeria celor care omoara practic ideea de schimbare a sistemului electoral. Am incercat luni seara, la Realitatea TV, sa profit de prezenta in studio a lui Emil Boc pentru a intelege ce urmareste presedintele, stiind ca liderul PD e in „cuget si simtiri" cu el. Nu ma asteptam sa se „deconspire", nici n-a facut-o, dar ceva cred ca am aflat. Pe presedinte nu pare ca-l intereseaza daca sistemul de vot pe care ar urma sa-l supuna aprobarii populare prin referendum e intr-adevar potrivit pentru Romania. Nici daca el va fi sau nu adoptat si nici in caz ca va fi sa fie, aceasta sa se intimple intr-un timp rezonabil. Adica pina la primele alegeri generale. In lipsa unor raspunsuri de la sursa, din gura presedintelui, ma bazez in ceea ce afirm pe spusele primei sale portavoce, Emil Boc. Iata ce sustine liderul PD. 1. Sistemul de vot avut in vedere de presedintele Basescu e cel mai bun. 2. Daca Guvernul isi asuma raspunderea, fiind vorba de un sistem diferit de cel dorit de Basescu, acesta, sustinut de PD, va face tot posibilul pentru a-l impune pe al sau. Daca asa se va-ntimpla, rezultatul e usor de ghicit. La viitoarele alegeri generale vom vota ca si pina acum. Pe ce se bazeaza presedintele pornind acest nou razboi? Asa cum sustinea luni seara Emil Boc, pe faptul ca sistemul propus de el e cel mai popular. Basescu a sugerat acelasi lucru folosind expresia „fara compromisuri". E vorba despre sistemul numit majoritar in unul sau doua tururi de scrutin. Nu vreau sa merg pina la capat cu suspiciunea. Daca Guvernul isi asuma intr-adevar raspunderea, poate Basescu isi va retrage decizia de a tine referendum promulgind legea Executivului. Proiectul e totusi produsul unui compromis politic cvasiunanim. Poate va tine referendum, dar va negocia apoi (facind compromisuri) cu toate partidele si asta cit mai rapid pentru a avea un sistem cit mai bun pentru Romania. Poate ca ne-am fript noi de prea multe ori si suflam acum si-n iaurt. Poate. Dar fiind vorba despre schimbarea sistemului electoral, eu tot prefer sa ma indoiesc. E prea mare miza.