Estimata recent la peste trei miliarde de euro, averea Bisericii Ortodoxe Romane este distribuita inegal in teritoriu. In timp ce, in orasele mari, bunastarea economica a Bisericii debordeaza in zeci de biserici noi, unele parohii - in special cele de la sate - sunt extrem de sarace. Pe langa banii care vin de la buget, veniturile proprii ale Bisericii provin, in mare parte, din taxele percepute pentru serviciile religioase si din comercializarea obiectelor de cult, activitati neimpozabile.
Sefii BOR incurajeaza, insa, si diversificarea activitatilor economice care sa sporeasca veniturile parohiilor, lucru perfect legitim, daca nu contravine moralei crestine si legilor in vigoare. Din pacate, unele fete bisericesti nu inteleg ca, in momentul in care pornesc aceste afaceri, trebuie sa respecte - intocmai ca restul cetatenilor de rand - reglementarile in domeniile respective.
Intr-o astfel de situatie se afla si balastiera inregistrata de Episcopia Argesului si Muscelului pe numele Manastirii Curtea de Arges. Fetele bisericesti, actionari unici la firma Filotheos SRL, s-au apucat sa exploateze pietris si nisip din raul Arges si din afluentii sai fara sa considere necesar sa obtina si autorizatii. Reprezentantii Episcopiei afirma ca, vreme de un an, de cand functioneaza balastiera si pana in momentul de fata, au extras circa o mie de metri cubi de pietris. Nici o autoritate nu poate evalua, insa, cantitatea reala exploatata, deoarece aceasta se afla "in circuit inchis", fiind folosita, cel putin oficial, exclusiv in scopul repararii si intretinerii imobilelor si drumurilor aflate in administrarea Episcopiei.
Fara autorizatie de mediu
Faptele prelatilor sunt cu atat mai grave cu cat, precum afirma si PF Daniel la inscaunarea sa in tronul de Patriarh, pe langa rolul de a deschide calea catre o viata spiritualizata, Biserica trebuie sa fie si un model social. Reprezentantii Episcopiei sustin ca nu s-au preocupat sa obtina aceste autorizatii pentru ca nu aveau pregatire in domeniu. Parintele Caliopie, consilierul episcopului Calinic pe probleme de Patrimoniu si Constructii si, totodata, directorul firmei Filotheos, recunoaste ca, dupa ce balastiera a inceput sa functioneze, au fost probleme cu Garda de Mediu, din cauza faptului ca aceasta mergea fara autorizatie. "Am avut probleme de genul asta, pentru ca - acuma trebuie sa recunoastem -, eu si cei care au lucrat in domeniul asta, n-am avut foarte bine puse la punct lucrurile in domeniul actelor pentru ca n-am avut experienta si nici pregatire si, ca sa angajezi un specialist iar trebuie o suma, cheltuieli, oameni.... Sigur, s-au intamplat multe neplaceri, au fost reclamatii din partea oamenilor, au fost si oameni de bine care au dorit sa nu functionam pentru ca au crezut ca vom interveni pe piata libera si vom deveni concurenti. E vorba despre firme mari din Curtea de Arges, din acelasi domeniu de activitate - nu pot acum sa va dau nume", ne-a declarat parintele Caliopie. Desi parintele sustine ca, la ora actuala, balastiera are toate autorizatiile, reprezentantii Agentiei de Protectie a Mediului Arges afirma cu totul altceva. "Pot sa va spun ca nu exista nici o autorizatie de mediu pentru exploatarea, ci doar pentru sortarea si spalarea pietrisului pentru Manastirea Curtea de Arges", ne-a declarat Cristina Diaconescu, de la Directia Autorizari.
Garda Financiara a venit, a vazut, a plecat
Activitatea de exploatare a materialului de constructii demarata de Episcopia Argesului nu a starnit doar interesul autoritatilor de mediu. S-au sesizat si celelalte institutii ale statului implicate in reglementarea acesteia.
Fiind vorba de inalte fete bisericesti, autoritatile doar le-au sugerat sa intre in legalitate. "Odata cu neplacerile cauzate de faptul ca n-am intrunit toate conditiile ca sa putem functiona cu statia de sortare, ca am avut controale de la Garda de Mediu, de la Agentia de Mediu, de la Apele Romane - s-au autosesizat si cei de la Garda Financiara, care ne-au sfatuit asa: ca nu se stie vreodata daca ne vom gandi sa comercializam surplusul care rezulta din lucrari, daca vom ajunge la convingerea ca trebuie sa facem si comert, sa facem o firma care sa se ocupe de productia in sine si de comercializarea nisipului si a pietrisului rezultat in urma exploatarii. De aceea am infiintat firma SC Filotheus SRL la care Manastirea Curtea de Arges e asociat unic", mai spune parintele Caliopie. De altfel, Garda Financiara nu se prea poate amesteca in afacerile bisericesti, pentru ca BOR are un regim economico-financiar specific si propriile organe de control, o mare parte din activitatile lucrative ale Bisericii fiind scutite de impozitul pe profit. In plus, materialul de constructie - daca Episcopia declara ca se foloseste pentru nevoile institutiilor de cult - nu se factureaza, ci se da pe proces verbal de predare - primire. Pe de alta parte insa, daca marfa s-ar vinde in afara institutiei Bisericii, venitul obtinut ar fi supus impozitului pe profit, si - evident - controlului Garzii.
Una la Primarie, una la Prefectura
Pe numele firmei Filotheos nu exista autorizatie de exploatare a agregatelor minerale nici la Directia Apelor Arges - Vedea, care are in administrare cursul raului Arges si nici la Serviciul de Gospodarire a Apelor (SGA) Ramnicu Valcea, care administreaza cursul Topologului.
Rauri din care reprezentantii Episcopiei recunosc ca au extras pietris. "Am avut o solicitare de la Episcopie pe persoana fizica, pe numele Obrocea Ion (n.r. - unul dintre consilierii episcopului de Arges, PS Calinic)", sustine Mircea Ramniceanu, de la SGA Ramnicu Valcea. "A primit aprobare in primavara lui 2007, pentru 200 de metri cubi, atat se pot acorda maxim pentru nevoi personale, pe Topolog, in perimetrul Tigveni- Cetari", a adaugat Ramniceanu. De cealalta parte, parintele Caliopie se plange ca autorizatiile sunt scumpe, chiar si pe persoana fizica. "Am crezut ca noi putem fi absolviti de taxe, dar se pare ca nu e asa", spune si calugarul Cristian Ichim. Cand vine vorba sa numere autorizatiile si sa calculeze cantitatea totala de balast pe care acestea sunt eliberate, parintele da din colt in colt. Ba exista acte pe persoane fizice, dar nu le poate comunica din motive de protectie a datelor personale ale fetelor bisericesti pe numele carora sunt eliberate, ba exista niste dosare de obtinere a autorizatiilor la Apele Romane si acestea sunt in curs de eliberare, ba autorizatia exista, ba a fost anul trecut si acum se lucreaza la o noua documentatie. "Avem autorizatii de la Directia Apelor Arges si autorizatie de mediu. Mai este o notificare la Directia Apelor Olt de pe 26 septembrie pana in octombrie, autorizatie care abia a inceput. Cerem doar pe persoana fizica pentru ca e pe perioada limitata si nu presupune o documentatie extrem de alambicata. Exista lucrari si de amenjare, iar noi nu suntem autorizati sa facem asa ceva. Pe persoana juridica trebuie studiu, proiect, aprobari. Pe Arges la inceput a fost pe Manastire, asta a fost anul trecut. Acum lucram la o documentatie ca sa obtinem autorizatie sa exploatam pe terenul nostru".
Cert este ca vecinii care locuiesc in vecinatatea statiei de sortare spun ca, zilnic, camioanele Episcopiei descarca nisip si pietris la balastiera. Cu cei 1000 - 1500 de metri cubi pe care declara ca i-au exploatat de la infiintarea statiei, Episcopia ar fi reparat, construit si facut lucrari de intretinere la peste 30 de obiective. Desi parintele Calinic sustine ca are o lista clara cu toate intrarile si iesirile de material de constructii, s-a ferit sa o faca publica. La randul sau, Ramniceanu admite ca are informatii ca prelatii s-ar fi "intins" cu exploatarea in afara zonelor autorizate, insa, spune el, problema tine de competenta Directiei Apelor Arges, in administrarea carora se afla cursurile respective de apa.
Tulburare de posesie
Problemele cu balastiera nu se opresc aici. Elisabeta Piersinaru, o localnica din Curtea de Arges, a facut plangere la politie pentru tulburare de posesie, aratand ca, din luna mai a acestui an, o parte a terenului pe care il detine a fost ocupat in mod abuziv de preotii care si-au construit un drum de acces catre balastiera.
Femeia are act de proprietate si cadastru pe bucata respectiva de teren. "La inceput, masinile Episcopiei treceau pe la statia de asfalt a primariei dar, probabil ca nu s-au mai inteles si ce or fi zis ei, hai sa facem drum pe terenul asta de langa", spune femeia. Elisabeta Piersinaru a cerut despagubiri de 50 milioane de lei vechi pentru ca fetele bisericesti s-au folosit de teren toata vara. Ea a povestit ca parintele Ciprian, seful santierului, i-a propus sa-i cumpere bucata de teren cu 2,5 euro/mp, insa ea s-a hotarat sa nu vanda. "Noi ne supunem la ce zice primaria. Daca va hotari ca actul respectiv (n.r. al proprietarei) corespunde realitatii noi ne cerem iertare de la persoana respectiva ca am suparat-o, platim despagubiri daca e cazul. Sa nu uitam ca drumul acela de care vorbim nu s-a facut doar pentru accesul la balastiera, ci noi in spatele terenurilor de care vorbim avem o bucata de teren la care nu avem acces", sustine parintele Caliopie.
Taieri de copaci fara autorizatie
Oamenii bisericii risca sa fie acuzati de furt calificat dupa ce au incasat o amenda pentru taiere ilegala a mai multor pini din Parcul "San Nicoara", administrat de Episcopia Argesului, unde se afla si ruinele unui monument istoric. In urma cu cateva saptamani, conducerea Episcopiei a cerut Primariei Curtea de Arges aprobarea de a taia copacii seculari ce imprejmuiesc ruinele cetatii, pe motiv ca localnicii din zona ar fi cerut acest lucru de teama ca pinii sa nu se prabuseasca peste gospodariile lor. Prelatii n-au mai asteptat aprobarea, ci au intrat cu drujba in copaci, dupa care i-au transportat fara sa anunte pe nimeni in depozitul Episcopiei. "La Primarie trebuie sa intrebati ce sa faca cu ei. Noi doar i-am extras si ii pastram si primaria decide ce va face cu ei. Ei nu s-au extras la dispozitia primariei, s-au extras in caz de forta majora. S-au pravalit pe case si pe fire. A fost o furtuna si din cauza asta am intervenit noi. Nu au fost marcati", spune cu seninatate consilierul Episcopului Calinic.
Berarie in curtea manastirii
Preotii de la Curtea de Arges au planuri mari. Ei s-au gandit sa-si extinda afacerile cu o berarie pe care intentioneaza s-o deschida chiar in curtea lacasului de cult - monument istoric -, "dupa model occidental". Parintele Cristian Ichim, mana dreapta a Episcopului Calinic ne-a explicat ca, in Belgia, biserica catolica detine monopolul asupra productiei de bere, iar in Franta si in Germania manastirile patroneaza, de asemenea, productia de bere. Aceste exemple ar fi, in opinia sa, argumente care ar legitima o astfel de activitate si la Arges. "Noi am fi creat un precedent - nu mai exista nici o episcopie din tara care sa aiba o astfel de activitate. Atunci trebuie sa facem tot felul de analogii ca sa sustinem. Ca toata lumea tinde sa ingradeasca activitatea unui preot doar in spatiul liturgic, in ceea ce inseamna slujba in sine. Fara sa se gandeasca ca biserica noastra are foarte multe nevoi pragmatice, administrative care sa puna o baza materiala", ne povesteste insufletit si parintele Caliopie. Probabil ca aceasta idee are legatura si cu demersurile Episcopiei Argesului si Muscelului de a obtine parcul manastirii Mesterului Manole, actualmente al comunitatii locale. Slujitorii Domnului se plang ca institutia Episcopiei nu a primit inapoi terenurile si cladirile ce i se cuveneau, printre care se numara atat parcul susmentionat, cat si mai multe institutii de invatamant din Curtea de Arges.
SRL-uri in lacasuri de cult
Idei de afaceri au si prelatii de la Pitesti. Astfel, in cancelaria preoteasca a Bisericii Mavrodolu functioneaza o firma de inmatriculari auto si un xerox. Parohul bisericii, si totodata unul dintre consilierii Preasfintiei Sale Calinic, parintele Onu, a decis inchirierea cancelariei, organizand si licitatie in acest scop. O situatie asemanatoare exista si la Biserica Sfantu Ilie. De cateva luni, in curtea bisericii, chiar in cladirea destinata bibliotecii lacasului de cult, a aparut o firma de initiere in tainele calculatorului pentru functionarii publici interesati sa obtina permisul european "de conducere a computerului".