Un editorialist dintre aceia care utilizeaza pluralul majestatii cand isi enunta panseurile cu aer de sentinta sustine ca "prezumtia de nevinovatie" a devenit o absurditate nociva. O inventie in folosul exclusiv al infractorilor. Un concept nesanatos, pe care "oastea de stransura a comentatorilor" il invoca doar ca sa-i protejeze pe corupti. Si ca sa impuna o forma de "cenzura". In timp ce, "nerusinati", critica DNA-ul si pe "oamenii curajosi precum Monica Macovei, Daniel Morar sau Doru Tulus".
Fascinant. Andrei Cornea le refuza justitiabililor "prezumtia de nevinovatie", dar le-o ofera, intreaga, anchetatorilor. Alaturi de "prezumtia de competenta". Un mod de gandire care i-ar fi placut, cu siguranta, lui Stalin. Inacceptabil, insa, intr-un stat de drept. De-a dreptul halucinant intr-o tara in care sistemul a dat atatea rateuri epocale. Sa ne oprim o clipa asupra celei mai recente aberatii: dosarul "Flota".
In 2004, procurorii anti-coruptie sustineau - pe baza de expertize - ca statul roman a fost pagubit cu peste 275 de milioane de euro in urma vanzarii navelor sale fluviale. Trei ani mai tarziu, DNA-ul vine cu o noua expertiza si afirma ca prejudiciul este, de fapt, inexistent. Nu stiu care e adevarul. Poate, ca de obicei, el se afla undeva la mijloc. Ce stiu sigur este ca o ancheta serioasa nu poate avea o asemenea marja de eroare. Cand au gresit procurorii? La prima evaluare? La a doua? La ambele? Cert este ca, macar o data, au gresit flagrant. Si ca au actionat la ordin politic. Au facut-o in 2004, instrumentand un dosar "inventat"? Sau acum, musamalizand unul dintre marile tunuri post-decembriste? Amandoua variantele sunt la fel de grave. Descalificante. Procurorii culpabili trebuie pedepsiti exemplar. Pentru credibilitatea sistemului, o clarificare este imperios necesara.
Clarificarea nu se va produce, insa. Dosarul Flota va ramane in coada de peste, cum a ramas si fuga lui Omar Hayssam. Alta mostra de "profesionalism" si "independenta" a sistemului judiciar din Romania. Marele "terorist" demascat de "celula de la Cotroceni" a fost facut scapat cu voie de la stapanire. Cateva luni mai tarziu, sotia si copiii l-au urmat in Siria. A actionat la ordin procurorul (nu avocatul!) care a implorat instanta sa-l elibereze pe Hayssam, pe motiv de boala? Fluturand un certificat medical lipsit de valoare. Daca nu, cum de nu a fost sanctionat? Nimeni nu mai vorbeste acum despre aceasta incredibila intamplare. Dosarul "ostaticilor din Irak" este o insulta la adresa inteligentei natiunii.
Cu asemenea precedente, cine mai poate crede neconditionat in probitatea si profesionalismul anchetatorilor?
De fapt, nicaieri in lume procurorii nu sunt infailibili. Judecatorii sunt si ei oameni - deci, supusi greselii. De aceea, sistemul judiciar este gandit astfel incat erorile, inerente, si posibilele abuzuri sa poata fi corectate pe parcurs. Inainte de a produce tragedii. De aceea exista prezumtia de nevinovatie. In statele de drept, ea se acorda justitiabilului, nu sistemului. La noi, un reprezentant de marca al "societatii civile" ne indeamna sa credem ca - in pofida evidentelor - procurorii au intotdeauna dreptate. Se vede ca am ramas o democratie originala.