Realizarea studiului de fezabilitate va dura sase luniOfertele investitorilor, depuse in ianuarie 2008
Costul total, 401,5 mil. euroUna dintre cele mai importante investitii suplimentare celor pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda, realizarea canalului submarin Romania - Turcia, e pe cale a se realiza. In prima luna a anului viitor, companiile interesate de realizarea studiului de fezabilitate, estimat la aproximativ 1,5 milioane euro, vor depune ofertele, urmand ca derularea propriu-zisa a contractului sa inceapa in luna martie 2008. Afirmatia a fost facuta ieri pentru NewsIn de catre directorul de dezvoltare Transelectrica, Razvan Purdila, potrivit caruia efectuarea studiului de fezabilitate pentru cablul submarin dintre cele doua tari va dura aproximativ sase luni.
"In prima jumatate a lunii noiembrie, autoritatile suedeze vor primi toate documentele pentru acordarea grantului prin care vor fi finantate jumatate din costurile studiului de fezabilitate, dupa care va urma un audit. Estimam ca grantul va fi aprobat la finele lunii noiembrie - inceputul lunii decembrie", a sustinut Purdila, considerand probabila semnarea contractului in luna februarie 2008.
Dupa efectuarea studiului de fezabilitate se va trece la selectarea investitorului pentru realizarea cablului submarin si la infiintarea unei companii de proiect asemanatoare celei pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Constructia efectiva a cablului submarin este estimata a fi inceputa pe parcursul anului 2009. Cablul va avea o lungime de 400 km si va conecta sistemele energetice romanesti si turcesti prin statiile de 400 KV de la Constanta, respectiv Pasakoy, sub nivelul Marii Negre.
Studiul de fezabilitate al cablului submarin va fi finantat in proportie de 50% dintr-un grant acordat de Guvernul suedez, restul costurilor urmand sa fie suportate, in mod egal, de catre Transelectrica si Nuclearelectrica, intrucat transportatorul turc de electricitate, TEIAS, partenerul Transelectrica in proiectul cablului submarin, nu poate efectua investitii in afara granitelor tarii sale.Proiect intarziat de dorinta investitorilor de a-si cunoaste beneficiileDirectorul general al Nuclearelectrica, Teodor Chirica, declara, la mijlocul lunii septembrie, ca participarea producatorului de energie din surse nucleare la finantarea studiului de fezabilitate va permite societatii sa aiba acces la informatiile legate de viitorul proiectului, dar este legata si de o eventuala utilizare a cablului pentru transportul energiei care va fi produsa de reactoarele 3 si 4. Chirica afirmase ca, in urma rezultatelor stabilite de studiul de fezabilitate, actionarii companiei vor decide daca Nuclearelectrica va participa la realizarea propriu-zisa a cablului.
Demararea studiului de fezabilitate a fost intarziata, intrucat firmele care isi anuntasera initial intentia de a finanta un sfert din costurile studiului (Akfen Holding Co. Inc. Turcia, Unit Investment Bv Turcia si Statkraft Group Norvegia) au dorit sa stie care sunt beneficiile participarii lor la proiect. Transportatorul turc de electricitate a considerat insa ca este suficient faptul ca aceste firme au acces la informatiile legate de proiect.
Prin cablul subteran ce va uni Romania de Turcia se va putea transporta energie electrica intre Rusia, Ucraina, Moldova, Romania si Turcia. Alte variante includ transportul de electricitate intre Turcia, Romania, Polonia, Serbia si Ungaria, insa studiul de fezabilitate urmeaza sa stabileasca si alte posibilitati de transport al energiei intre statele europene. Dupa finalizarea studiului de fezabilitate al cablului submarin, Romania si Turcia vor face un anunt international pentru atragerea investitorilor interesati de acest proiect. Costurile de constructie a cablului sunt estimate la 400 de milioane de euro, fiecarei tari revenindu-i constructia statiei de conversie de pe teritoriul sau si a portiunii de cablu ce va tranzita platforma continentala. Finantarea proiectului ar urma sa fie asigurata prin credite cu garantii guvernamentale, fonduri structurale acordate de Uniunea Europeana si imprumuturi bancare. Sistemele energetice din cele doua state vor fi interconectate prin statiile de la Constanta si Pasakoy, iar capacitatea de transport va fi de 600 MW. Proiectul a fost initiat in baza unui memorandum de intelegere incheiat intre autoritatile celor doua state in aprilie 2004.Buna functionare si dezafectarea reactoarelor, estimate la 3,6 mld. euroAsa cum am mai scris, aceasta nu este singura investitie suplimentara celei pentru constructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Dupa ce vor fi construite, acestea au nevoie de implementarea mai multor proiecte pentru a da randamentul asteptat. Functionarea lor este strict conditionata de asigurarea apei de racire din Canalul Dunare - Marea Neagra, respectiv realizarea proiectului "Imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare intre Calarasi si Braila" care poate implica si constructia hidrocentralei de la Macin. Valoarea acestui studiu a fost estimata la 1,64 milioane euro, din care 1,23 milioane euro reprezinta finantarea ISPA.
De asemenea, se impune si realizarea interconexiunilor de evacuare, a hidrocentralei de la Tarnita, precum si conectarea la Sistemul Energetic National (ale caror costuri se ridica la aproximativ un miliard de euro), dar si extinderea interconexiunilor cu alte piete (cablul electric submarin Constanta - Istanbul, aproximat la 400 milioane euro).
In afara acestor cheltuieli, sunt de mentionat si diferentele dintre pretul apei grele in Romania si cel al pietei europene, dar si cheltuielile legate de dezafectarea reactoarelor nucleare dupa expirarea perioadei de functionare (660 milioane euro).
Un simplu calcul arata ca, in afara cheltuielilor de constructie a reactoarelor - estimate la 2,2 mld. euro, vor mai fi investiti cel putin 3,6 mld. euro pentru buna lor functionare si, ulterior, dezafectarea si depozitarea deseurilor radioactive.