„Ragtime", romanul lui E.L. Doctorow premiat de National Book Critics Circle, va fi publicat in premiera la sfirsitul acestei luni de Editura Corint, in traducerea Antoanetei Ralian.

Doctorow vorbeste pentru prima data
pe intelesul cititorilor romani Romanul lui E.L. Doctorow din 1975 a devenit una dintre cartile „cult" ale ultimelor decenii din secolul XX. Amestecind portrete atestate de istorie cu personaje si intimplari pur fictionale, Doctorow monteaza spectacolul evenimentelor care au schimbat fata Americii de dinaintea Primului Razboi Mondial. Transformarile care aveau sa retuseze sistemul axiologic occidental pe tot parcursul secolului trecut sint surprinse de american in momentul zero al primelor semne: infierarea capitalismului, emanciparea femeilor, puseurile anarhiste ale revolutionarilor rosii, grevele sindicalistilor si nasterea psihanalizei de sorginte freudiana. Trei istorii diferite, conectate la pulsul New Yorkului, sint dispuse de autor in cadre care initial par sa se excluda reciproc. Relatiile din interiorul unei familii de mici industriasi americani din New Rochelle sint juxtapuse incercarilor unei familii de evrei de a prinde ritmul metropolei opace la problemele imigrantilor. Textul mai include secvente care-l au in prim-plan pe Coalhouse Walker, un cintaret negru de ragtime, care comite imprudenta de a detine un Ford, asemeni multora dintre americanii „respectabili" in rasismul lor. Reteaua metamorfozelor sociale si a schimbarilor acut resimtite la fiecare nivel al vietii indivizilor din anul de rascruce 1900 ii plaseaza in contexte care pastreaza prea putin din armonia si confortul burgheziei de secol XIX. Distributia e completata cu personalitati cu acte in regula: Sigmund Freud, Carl Gustav Jung, Henry Ford si anarhista Emma Goldman. Ei sint releele care conecteaza ce li se intimpla in plan personal protagonistilor cu curentele de idei care au luat startul in climatul tulbure al inceputului de secol.

Cu toate acestea, nu ambitiile de fresca a societatii dau adincime cartii. Desi practicant al criticii sociale, prezenta in majoritatea romanelor sale, Doctorow aspira, in acelasi timp, sa sfideze variile incercari de interpretare pe care le saboteaza chiar prin modul in care isi gestioneaza textul. Ignorind complet conventiile romanescului, Doctorow elimina linia de dialog, amestecind replicile cu descrierile si mizind totul pe minimalismul frazei. Consecintele firesti ale unei astfel de fronde narative ar avea sanse sa fie dezordinea, destructurarea si ilizibilitatea. Nu este cazul acestui roman. Prin artificiile pe care le gestioneaza inginereste, Doctorow reuseste sa imprime cartii un tempo sacadat care conserva tensiunea si dorinta cititorului de a tine pasul cu el.

„Ragtime" este al doilea roman pe care l-a publicat Doctorow dupa „The Book of Daniel", carte care a facut furori in 1971, propulsata in centrul atentiei si de tema speculata: condamnarea si executia cuplului Ethel si Julius Rosenberg. Temele istorice si sociale mixate in registrul fictiv sint trasaturile distinctive ale prozei lui Doctorow, un scriitor care, departe de a subestima greutatea criticii sociale, n-o foloseste ca principal resort al romanelor sale.

Fragment din roman

Freud a sosit la New York pe transatlanticul George Washington. Era insotit de discipolii sai Jung si Ferenczi, ambii mai tineri cu citiva ani decit el. Au fost intimpinati la debarcare de doi freudieni mai tineri, doctorii Ernest Jones si A.A. Brill. Intregul grup a luat masa la restaurantul-gradina Hammerstein. Impodobit cu palmieri in ciubere. Un duet de pian si vioara cinta „Rapsodia ungara" de Liszt. Toti vorbeau si se uitau tot timpul la Freud ca sa vada in ce dispozitie se gasea. A mincat crema de oua. Brill si Jones si-au asumat rolul de gazde si ghizi. In zilele urmatoare l-au plimbat pe Freud in Central Park, la Muzeul Metropolitan si in cartierul chinezesc. Chinezi cu ochi de pisica ii priveau din intunericul pravaliilor, in care se insirau cutii de sticla cu seminte de litchi. Cei patru s-au dus sa vada unul dintre filmele mute atit de populare prin teatrele de varietati din oras. Fum alb iesea din tevile pustilor si actorii machiati cu ruj de buze si fard de obraz se prabuseau inclestindu-si pieptul. Freud se consola ca, cel putin, filmul era mut. Ce-l oprima in aceasta Lume Noua era zgomotul ei. Tropotele cailor si uruitul camioanelor, zanganitul si scirtiitul tramvaielor, claxoanele automobilelor. Brill i-a condus pe oaspeti prin Manhattan, la volanul unui Marmon decapotabil.

Cum scapa Premiul Man Booker de acuzatiile de elitism aflati pe www.cotidianul.ro/select