Un recurs in interesul legii promovat, pe 4 octombrie, de procurorul general al Romaniei face valuri si provoaca indignare in randul proprietarilor deposedati abuziv in perioada regimului comunist. Actiunea Laurei Codruta Kovesi are ca scop stabilirea modului de solutionare a actiunilor in revendicare: judecarea proceselor trebuie sa se faca numai in baza prevederilor Legii 10 din 2001, si nu a Codului civil, asa cum procedeaza multe instante din Romania

Specialistii in drept al proprietatii si civil nu sunt de acord si sustin ca acest recurs in interesul legii nu este binevenit, fiind in dezavantajul fostilor proprietari care se chinuiesc sa-si recupereze bunurile in natura si in avantajul chiriasilor care vor sa dobandeasca titlul de proprietate. Acest recurs in interesul legii are toate sansele sa fie admis de Sectiile Unite ale instantei supreme si, astfel, principiul accesului liber la justitie va fi incalcat

Decanul Baroului Bucuresti, avocatul Cristian Iordanescu, este de parere ca actiunea procurorului general este „o lovitura si o intoarcere impotriva democratiei si a dreptului de proprietate“ si ii indeamna pe toti r evendicatorii sa protesteze fata de acest recurs. Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale, sustine ca „este foarte posibil sa ne trezim cu mai multe procese la CEDO prin incalcarea dreptului la proprietate si al liberului acces la justitie

Un recurs in interesul legii promovat, pe 4 octombrie, de procurorul general al Romåniei face valuri si provoaca indignare in råndul proprietarilor deposedati abuziv in perioada regimului comunist. Actiunea Laurei Codruta Kovesi are ca scop stabilirea modului de solutionare a actiunilor in revendicare: judecarea proceselor trebuie sa se faca numai in baza prevederilor Legii 10, si nu a Codului civil. Specialistii in drept al proprietatii nu sunt de acord si sustin ca acest recurs in interesul legii nu este binevenit, fiind in dezavantajul fostilor proprietari care se chinuiesc sa-si recupereze bunurile in natura.

Procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a promovat, pe 4 octombrie, un recurs in interesul legii pentru stabilirea unei practici unitare in cazul solutionarii proceselor de revendicare a proprietatilor confiscate abuziv de regimul comunist. Cu alte cuvinte, Kovesi considera ca este legal si firesc sa se judece actiunile in revendicare pe baza prevederilor Legii 10 din 2001, si nu pe cele ale Codului civil. Asta in conditiile in care, dupa intrarea in vigoare a actului normativ amintit, nu toate instantele au judecat la fel: unele au solutionat actiunile respectand procedura stabilita de Legea 10, altele au tinut cont de dreptul comun, chiar daca actiunile au fost introduse dupa aparitia legii. Redam in continuare fragmente din argumentele procurorului general care au stat la baza promovarii acestui recurs in interesul legii, cu precizarea ca intertitlurile apartin redactiei. Documentul poate fi citit integral pe site-ul ziarului „Gardianul“.

Moduri de judecare diferite
„In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la admisibilitatea actiunii intemeiate pe dispozitiile dreptului comun, avand ca obiect revendicarea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, actiuni formulate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001.
Astfel, unele instante de judecata au considerat ca, de la intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, respectiv de la data de 14.02.2001, restituirea imobilelor preluate in proprietatea statului in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, prevazute de art. 2 alin. 1 din acest act normativ se realizeaza numai prin procedura speciala, stabilita de aceasta lege si, in consecinta, actiunea in revendicare de drept comun este inadmisibila.
In acest sens, s-a retinut ca Legea nr. 10/2001 are aplicare imediata, fiind o lege speciala si derogatorie de la dreptul comun (...)
Alte instante, dimpotriva, au opinat ca actiunea in revendicare intemeiata pe dispozitiile dreptului comun, formulata dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, este admisibila (...) Instantele care au procedat in aceasta modalitate au considerat ca efectele deposedarii unui proprietar de bunul ce constituie obiectul dreptului sau de proprietate constau in pierderea doar a unuia dintre atributele acestui drept, cu consecinta pastrarii calitatii de proprietar, avuta la data preluarii, efect consacrat expres si prin dispozitiile art.2 alin. 2 din Legea nr. 10/2001.
Acest text care reproduce, in cuprinsul legii speciale, dispozitiile din dreptul comun, continute de art. 480 din Codul civil, da vocatia titularului dreptului de proprietate de a recurge la toate mijloacele legale, administrative sau judiciare, pentru a obtine recunoasterea acestui drept intr-o maniera pe care o considera adecvata finalitatii urmarite (...)
De altfel, Legea nr. 10/2001, ca lege speciala, nu interzice a se face uz de mijloacele dreptului comun, iar actiunea in revendicare formulata potrivit dispozitiilor art. 48 Cod civil este mijlocul procedural cel mai eficient (...)
Faptul ca potentialul beneficiar al Legii nr. 10/2001, prin nerespectarea exigentelor procedurale ale acestui act normativ, pierde vocatia de a beneficia de masurile reparatorii reglementate in cuprinsul sau, nu poate constitui un fine de neprimire al actiunii in revendicare, intemeiata pe dispozitiile dreptului comun.
Apreciez primul punct de vedere ca fiind in litera si spiritul legii.

Legea 10 perfectioneaza sistemul reparator
(...) Desi avantajos prin accesul direct la instantele judecatoresti, dar rigid si conservator prin campul sau de aplicare (intrucat a fost restrans la actele de preluare fara titlu ori cu titlu nevalabil), dreptul comun a fost parasit de Legea nr. 10/2001, fiind inlocuit cu norme speciale de drept substantial si cu o procedura administrativa, obligatorie si prealabila sesizarii instantelor judecatoresti. Legea nr. 10/2001 ca lege noua suprima practic actiunea dreptului comun in cazul ineficacitatii actelor de preluare la care se refera si, fara a elimina accesul la justitie, perfectioneaza sistemul reparator, iar prin norme de procedura speciale il subordoneaza controlului judecatoresc“.

Legea 10 este mai avantajoasa pentru oameni

Purtatorul de cuvant al Parchetului General, Robert Cazanciuc, a explicat pe scurt argumentele promovarii acestui recurs in interesul legii: „Legea 10 instituie o procedura speciala, pentru ca, asa cum este si in dreptul penal, si in dreptul civil, specialul deroga de la general, adica de la Codul civil. In al doilea rand, in baza Legii 10, oamenii nu sunt obligati sa timbreze la valoare, asa cum se prevede in Codul civil.