Pretul de 30 euro/MWh ar trebui actualizat permanent
Investitiile suplimentare ar trebui suportate proportional de actionariInteresul subit al celor 32 de investitori pentru construirea reactoarelor 3 si 4 este cel putin surprinzator, determinandu-ne sa ne intrebam cat este de profitabila pentru acestia o astfel de investitie. Raspunsul este simplu: timp de 30 de ani, actionarii vor putea cumpara energia electrica de la societatea de proiect nou-infiintata cu un pret cuprins intre 28,2 euro/MWh si 32,5 euro/MWh, indiferent de costul real al energiei. Profitul vine, desigur, din diferenta de pret cu care este vanduta electricitatea, cu atat mai mult cu cat, in ultimii patru ani, valoarea pe care consumatorii finali au platit-o a fost majorata succesiv cu procente care cumuleaza aproape 40%.
In numele independentei energetice, Guvernul a promis ca participantii la societatea mixta ce se va forma pentru construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda vor primi cota proportionala de energie la acest pret prestabilit. Decizia a fost luata, insa, fara a se face o prognoza a evolutiei pretului energiei electrice pentru urmatorii ani. In acest fel, statul nu are niciun fel de garantie ca, peste 10 sau 12 ani, pretul energiei nu va fi dublat din cauza costurilor adiacente productiei. Spre exemplu, in aceasta perioada, prin OPCOM, energia electrica este tranzactionata la pretul mediu de 180 - 190 lei/MWh (echivalentul a peste 55 euro). Pentru investitori este destul de profitabila vanzarea si la acest pret. Daca luam in calcul o posibila scumpire a pretului energiei pentru consumatorul final, de 3,95% cum s-a intamplat in cazul celei aplicate de la 1 aprilie, investitorul va obtine de la fiecare MWh vandut aproape 27 de euro. Ce sa mai vorbim despre o majorare echivalenta celei din septembrie 2003 (17,5%), care ar aduce potentialilor investitori un profit de 35 de euro pentru fiecare MWh vandut (daca acesta va fi cumparat de la stat cu numai 30 euro).
Pentru reglementarea acestei situatii s-ar impune, desigur, o rectificare a legislatiei astfel incat si pretul la care este achizitionat MWh de catre investitor sa fie actualizat permanent.
In ultimii patru ani, pretul energiei electrice a crescut astfel: 3,95% incepand cu 1 aprilie 2007, 4,72% din decembrie 2006, 1,85% din ianuarie 2006, 7,8% din iulie 2004 si 17,5% din septembrie 2003.
La jumatatea lunii august, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, anunta o posibila scumpire din ianuarie 2008, care nu va depasi, insa, nivelul de 2%.Cine suporta cheltuielile suplimentare?O alta posibila scapare a legiuitorului ar putea fi inexistenta unei reglementari prin care fiecare actionar al noii societati sa participe proportional cu actiunile detinute si la cheltuielile suplimentare necesare bunei functionari ale reactoarelor 3 si 4. Pana acum, legea nu impune decat obligativitatea realizarii reactoarelor care sa functioneze la o putere instalata de 2 ori 720 MWe, sa livreze energie electrica de 2 ori 5,239 TWh/an, costul total al investitiei fiind estimat la 2,2 miliarde euro. Niciun cuvant, insa, despre necesitatea unor investitii colaterale estimate la minimum 4 miliarde euro.
Asa cum am mai scris, acestea sunt amenajarea Dunarii pe sectorul Calarasi - Braila, pentru care numai studiul costa 1,64 milioane euro, proiectarea tehnica si efectuarea propriu-zisa a lucrarilor, care poate include o hidrocentrala - baraj la Macin, fiind estimata la aproape 1 miliard euro. De asemenea, este necesara si executia hidrocentralei de la Tarnita (aproximativ 1 miliard euro), executia cablului submarin Constanta - Istanbul (400 milioane euro), interconexiunile de evacuare a puterii de la Unitatile 3 si 4 si conectarea la SEN prin extinderea statiei de 400 KW de la Cernavoda, dezafectarea reactoarelor nucleare la incheierea duratei de functionare (300 milioane euro pentru fiecare), precum si construirea unor depozite de deseuri nucleare a caror valoare stabilita prin HG 1080/5.09.2007 este de 2,64 miliarde dolari.
In mod categoric, toate aceste costuri suplimentare vor duce, din nou, la scumpirea energiei electrice pentru consumatorul final.15 societati din Romania ar putea depune ofertele pana joiLa inceputul acestei luni, oficialii Nuclearelectrica anuntau ca 32 de societati au cumparat caietul de sarcini. Acestia sunt KHNP (Coreea de Sud), RWE Power (Germania), Consortiul Ansaldo (Italia) - AECL (Canada), Electrabel (Belgia), AFEN (Romania), Enel (Italia), Alro (Romania), Electrica (Romania), EGL (Romania), Unit International (Luxemburg), BRD (Romania), Mittal Steel (Romania), Gabriel Resources (Canada), CEZ (Cehia), Lafarge (Romania), Energy Holding (Romania), MVM (Ungaria), Silcotub (Romania), Iberdrola (Spania), ERBE (Ungaria), BNP Paaribas (Franta), Fondul Proprietatea (Romania), RATIA (Elvetia), SNC Lavalin (Canada), Axor Europe (Romania), Eviva Energy (Romania), ROMIB (Romania), Tess Conex (Romania), Endesa (Spania), EGL (Elvetia), Rompetrol Group (Olanda), Elcomex IEA (Romania).
┼×ase dintre aceste companii se afla in topul producatorilor de energie din Uniunea Europeana: Endesa, CEZ, Enel, Iberdrola, RWE si Electrabel.
Cum reprezentantii Nuclearelectrica au anuntat ca vor fi preferati in acest proiect marii producatori si consumatori de energie, este posibil ca acestia sa aiba sansele cele mai mari sa castige licitatia fie participand singuri, fie in consortiu cu alte firme. Marele absent de la lista provizorie a Nuclearelectrica este E.ON Energie din Germania, un alt mare producator de energie din Europa, care fusese calificat, anul trecut, printre potentialii investitori la reactoarele 3 si 4, selectie reluata in aceasta vara. E.ON a anuntat, in repetate randuri, ca se va inscrie si in cursa din acest an pentru realizarea celor doua capacitati nucleare.
Termenul limita de depunere a ofertelor angajante este 25 octombrie 2007, ora 16,00.