Romanii sub cizma Kievului

Invocati adeseori in discursurile politicienilor damboviteni, romanii din afara granitelor continua sa se confrunte cu probleme grave, ignorati si adeseori marginalizati de autoritatile statelor in care traiesc. Bucurestiul nu demonstreaza nici pe departe tenacitatea si eficienta Budapestei atunci cand vine vorba despre apararea intereselor minoritatilor nationale din strainatate. Cu fonduri in valoare de trei milioane de euro pe an, Departamentul pentru Relatii cu Romanii de Pretutindeni (DRRP) ramane, deocamdata, o prezenta mai mult simbolica.
Centrul de Studii pentru Resurse Romanesti prezinta un prim raport privind respectarea drepturilor minoritatilor romanesti in patru state vecine cu noi: Bulgaria, Serbia, Ungaria si Ucraina. Membre ale Consiliului Europei, toate aceste state au adoptat o intreaga legislatie pentru protejarea drepturilor minoritatilor. Nu intotdeauna, insa, aceste legi se aplica. O demonstreaza, extrem de documentat, acest raport, din care va prezentam astazi capitolul dedicat situatiei romanilor din Ucraina.
In ciuda angajamentelor luate de presedintele ucrainean Viktor Iuscenko in fata presedintelui Traian Basescu cu privire la ameliorarea situatiei romanilor din Ucraina, acestia raman in continuare lipsiti de cele mai elementare drepturi. (George DAMIAN)
Date demografice
Autoritatile de la Kiev continua sa faca distinctie, in statisticile lor oficiale, intre "romani" si "moldoveni", continuandu-se astfel practica stabilita in timpul stalinismului. Potrivit ultimului recensamant, din 2001, in Ucraina traiesc 258.619 de "moldoveni" si 155.130 de romani. Aceasta distinctie nu a existat in epoca interbelica. Recensamantul din 1930 consemna in actuala regiune ucraineana Cernauti prezenta a 227.187 de romani. Primul recensamant sovietic in aceasta regiune - din 1959 - a inregistrat 151.435 de romani, iar ultimul recensamant sovietic - din 1989 - a inregistrat 184.836 de romani. Primul recensamt ucrainean a consemnat existenta in regiunea Cernauti a 181.780 de romani, dintre care 67.225 s-au declarat "moldoveni". In regiunea Odessa au fost recenzati in anul 2001 un numar de 123.751 de "moldoveni". In regiunea Transcarpatia au fost recenzati, in anul 2001, 32.152 de etnici romani.
Educatia in limba materna
Legislatia ucraineana permite educatia in limba materna pentru minoritatile nationale si exista scoli cu predare in limba romana. Autoritatile ucrainene aplica, insa, o politica de transformare a scolilor romanesti in scoli mixte, dupa care aceste scoli devin exclusiv cu predare in limba ucraineana. Mai exista de asemenea tendinta de a desfiinta scolile cu predare in limba romana sub pretextul lipsei de elevi. De asemenea, autoritatile sunt reticente in a infiinta clase sau scoli cu predare in limba romana in localitati locuite compact de romani.
In 1997, in regiunea Odesa existau 13 scoli cu predare in limba romana si 4 scoli mixte; in alte patru scoli (cu predare in limba rusa) existau si ore cu predare in limba romana. In anul 2003 raportul s-a modificat: au ramas numai 9 scoli cu predare exclusiv in limba romana, numarul celor mixte crescand la 9.
In regiunea Cernauti, in anul de invatamant 2005-2006, existau 82 de scoli romanesti si 6 scoli mixte. In anul 2002, in regiunea Cernauti existau 83 de scoli cu predare in limba romana si 9 cu predare mixta, iar in anul 2000 existau 86 de scoli cu predare in limba romana si 6 cu predare mixta - ceea ce confirma inca o data tendinta expusa mai sus a autoritatilor ucrainene.
In Transcarpatia functioneaza 11 scoli cu predare in limba romana si 2 scoli mixte; scoala 2 din Slatina a fost transformata in liceu romanesc in anul 2003.
Fenomenul lipsirii de scoli in limba romana in localitatile locuite compact de romani se prezinta astfel: in raionul Hliboca: in satul Corcesti, din 1538 de persoane, 1385 s-au declarat romani, 13 - moldoveni si ucraineni; in satul Tureatca - din 1748 de locuitori 1591 s-au declarat romani, 7 - moldoveni si 140 ucraineni etc. In aceste localitati slujba se tine in limba romana, insa la scoala predarea este in limba ucraineana. In satul Volcinetii Vechi, din 1972 de persone, 879 s-au declarat romani, 2 moldoveni, iar 1060 - ucraineni; in Starcea, din 1156 de locuitori, 500 s-au declarat romani, 2 - moldoveni, iar 631 - ucraineni; in Garbovat, din 933 de locuitori, 282 s-au declarat romani, 7 - moldoveni, 634 - ucraineni. In aceste localitati si scoala si biserica functioneaza doar in limba ucraineana.
Pe 9 ianuarie 2007, la o consfatuire la Directia de invatamant a Consiliului Orasenesc Cernauti s-a anuntat inchiderea scolilor nr. 10 si 13 din localitate, cu predare integrala in limba romana, si transferarea elevilor la scoala Medie nr 29 - cladirea Scolii nr. 10 urmand sa fie repartizata pentru o gradinita de copii. Hotararea ar urma sa intre in vigoare pentru anul scolar 2007/2008. Parintii copiilor din aceste scoli au depus in luna martie o petitie cu 414 semnaturi prin care au cerut mentinerea scolilor cu predare in limba romana.
Mass-media in limba materna
Mass-media in limba romana are o reprezentare destul de bogata, insa se confrunta cu numeroase probleme. Cea mai mare problema este finantarea publicatiilor - din aceasta cauza multe reviste sau ziare avand aparitii neregulate. Necesitatea inregistrarii la autoritatile locale a publicatiilor scrise genereaza si ingerinte din partea autoritatilor ucrainene. Printre publicatiile in limba romana care apar la Cernauti se numara: ziarele "Concordia", "Zorile Bucovinei"; ziare cu aparitie neregulata "Junimea" si "Arcasul", revista pentru copii "Fagurel", almanahul cultural-literar "Tara fagilor", revista trimestriala "Septentrion literar", ziarul "Libertatea cuvantului", ziarul "Clopotul Bucovinei".
In regiunea Transcarpatia, exista doua emisiuni de televiziune in limba romana: "Zi de zi" si "Telerevista saptamanii". La radio se difuzeaza zilnic emisunea "Plaiul meu natal". Tot aici mai apare si publicatia "Maramuresenii", care are aparitie saptamanala.
Practicarea religiei in limba materna
Desi legislatia ucraineana permite practicarea religiei in limba materna - prin articolul 6 al Legii privind minoritatile nationale - totusi au existat probleme grave, mai ales in regiunea Odesa. In parohia satului Camasovka (Hagi Curda) exista de mai multi ani un conflict in cadrul caruia preotul Anatol Curtev, parohul bisericii Sfintii Petru si Pavel, a fost agresat in repetate randuri, fara ca autoritatile ucrainene sa intervina sau sa-i identifice si sa-i pedepseasca pe faptasi. Parintele Anatol Curtev este supus Mitropoliei Basarabiei si Bucovinei, care tine de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane, iar preotul Alexei Grecu care tine de Patriarhia Moscovei a avut in repetate randuri ciocniri dure cu Anatol Grecu din cauza supunerii canonice a celui din urma.
La data de 9 aprilie 2006, preotul Anatol Curtev a fost batut de mai multe persoane neidentificate in gara din orasul Ismail. Plangerile depuse la politie au ramas fara urmari. Epitropul bisericii Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Hagi Curda, Vasile Iordachescu, a afirmat ca "Romanii din sudul Basarabiei sunt discriminati, limitati in drepturi, marginalizati, indiferent de rezultatele alegerilor parlamentare sau generale, in special atunci cand este vorba de valorile noastre nationale: limba, cultura, credinta".
In noaptea de 18 iunie 2006, trei indivizi mascati au atacat casa in care se afla parintele Anatol Curtev, spargand geamurile si amenintand ca o vor incendia. Politia locala a refuzat sa intervina. Actele de agresiune din cursul anului 2006 au fost precedate de o serie de alte manifestari asemanatoare: pe 17 iunie 2003 au fost batuti enoriasii bisericii; la 21 iulie 2003, preotul a fost legat de o masina si amenintat ca va fi tarat pana va muri; la 6 iulie 2004 a fost sparta usa bisericii si icoanele au fost stropite cu motorina; la 9 mai 2005 li s-a interzis enoriasilor sa intre in cimitir, iar preotul a fost batut cu aceasta ocazie; in 2006, in timpul slujbei de Inviere, in biserica au fost introduse gaze toxice.
Activitatea publica a romanilor din Ucraina
Romanii din Ucraina sunt reprezentati in Parlamentul de la Kiev de deputatul Ioan Popescu, care a fost ales pe listele Partidului Regiunilor. In afara de aceasta reprezentare, etnicii romani din Ucraina sunt asociati intr-un numar mare de asociatii si organizatii neguvernamntale. In regiunea Cernauti functioneaza Alianta Crestin-Democrata a Romanilor din Ucraina, Asociatia Stiintifico-Pedagogica din Ucraina "Aron Pumnul", Societatea pentru Cultura Romaneasca "Mihai Eminescu", Liga Tineretului Roman din Bucovina "Junimea", Societatea Victimelor Represaliilor Staliniste "Golgota", Asociatia Cultural-Sportiva "Dragos Voda", Centrul Bucovinean Independent de Cercetari Actuale, Societatea de binefacere "Casa Limbii Romane", Uniunea Interregionala "Comunitatea romaneasca din Ucraina".
In Transcarpatia activeaza Asociatia social-culturala "George Cosbuc'', Societatea culturala "Ioan Mihaly de Apsa", Uniunea Regionala "Dacia", Societatea Tineretului Roman "Mihai Eminescu", Asociatia Primariilor romanesti din dreapta Tisei.
In regiunea Odesa activeaza Asociatia National-Culturala "Basarabia" a Romanilor din regiunea Odesa si Ansamblul Folcloric "Dor Basarabean". Aceasta organizatie intentioneaza sa infiinteze un Centru Regional la Odesa pentru Cultura Romaneasca. Demersurile pentru infiintarea acestui centru au fost demarate inca din anul 2005. Pana in prezent, insa, Comisia Permanenta in domeniile legalitatii, ordinii juridice, drepturilor cetatenilor si relatiilor internationale a Consiliului Regional Odesa a respins cererea inaintata de conducatorii ansamblului, in colaborare cu reprezentantii Uniunii Interregionale "Comunitatea Romaneasca din Ucraina", considerand ca infiintarea unui centru cultural al romanilor din sudul Basarabiei ar fi inutila.

---

Despre autor: