Ziua onomastica a nasului poate constitui un prilej de sarbatoare la fel de mare ca o cumetrie in toata regula. Avantajul este ca poti participa la cumetrie in fiecare an. Cu catel, cu purcel mergi la nasua€™ de ziua lui si-l faci fericit.     Asa am participat de un Sf. Toma, ziua onomastica a unui bun prieten, intr-o zona de munte unde anumite obiceiuri sunt inca pastrate, spre bunastarea si buna-intelegere a locuitorilor. Primirea a fost, ca de obicei, cu pupaturi si cinstire de ceva, pentru ca era groaznic de frig si trebuia sa-i onoram pe cei ai casei. Treptat, am trecut la discutii, aducand limpezime in multe probleme ce rodeau unele zone ale interesului fiecaruia. Cu oasele intepenite ne-am retras pe la zece seara sa facem un somn de control al patului si mai ales al dunei din puf, ce ne ispitea cu o fata umflata, somnoroasa. Palinca, supa cu taitei, tocanita de berbecut cu tarhon si mamaliga, precum si haiosele pufoase ne-au pus capac, au scos frigul din noi si ne-au bagat intr-o moleseala placuta. M-am bagat sub duna si mi-am imaginat ca m-am varat sub aripa clostii, venindu-mi in minte si mirosul ei. Am adormit bustean.     De Sf. Toma. A doua zi, de Sf. Toma, ziua onomastica a gazdei, toata lumea era in agitatie mare. Am incurcat locul ici-colo si am sters-o tiptil la animale, unde am luat contact cu gainile din noua generatie, am cercetat fanarul, grosimea si finetea stratului de fan, starea puricilor din blanitele  pisoilor, stapani ai fanarului, sub stricta supraveghere a mamei lor si alte cotloane unde se aflau rate, gaste, iepuri mancatori de sireturi, curci albe si curcani vicleni si ciupiciosi. Acest paradis mi-a adus in suflet relaxarea de care aveam mare nevoie. M-am intors in curte, unde aparusera deja un mare gratar pentru fript, doua mese imense din lemn, patru banci pe masura, scaune, doua oale mari pline cu ciorba, cinci mamaligi uriase, acoperite cu stergare, un cos cu tacamuri si un cos cu paini. Pe veranda se aflau patru turnuri din farfurii, intinse si adanci, prosoape mici, hartie igienica, servetele de hartie, solnite.     Au venit finii! Si-a facut intrarea finul Aurica, botezat dupa nasa a batrana, a deschis poarta cea mare, ca sa patrunda in curte caruta cu doi cai uriasi. Veselie mare, cand fina Leana, nevasta lui Aurica, a adus darul pentru nasua€™, un cojoc minunat si o caciula, dand startul la cadouri. Nasua€™ napadit de emotie si drag primea fiecare cadou si-l pupa pe reprezentant. Toti erau membri ai aceleiasi familii de tigani, pe care-i nasise familia lui Toma, care s-au adaptat vietii moderne, pastrand traditia si respectul cuvenit nasilor. Pe mese aparusera farfurii aburinde cu ciorba de berbecut si paharele cu palinca. Se asezara si se legara discutii pe teme cunoscute: ce mai e pe la fabrica, despre oi, despre Spania... Se schimbara farfuriile si un rand de palinca. In curtea ca o cetate se imprastie miros puternic de pastrama de oaie. O planseta din lemn cu halci de pastrama isi facu loc pe masa si pahare cu must, din cel taiat, ca sa tina dulcele! Mamaligile dolofane te imbiau cu atele, ardeii iuti, taiau saratura si starneau la must. Cu pastrama si cu must se pornira intr-o hora pe muzica pusa de nasua€™. Jucau toti infierbantati. Au tinut-o asa pana pe la zece seara, cand nasua€™ le-a dat marsua€™, adica i-a trimis pe la casele lor, cu: saci cu picioci, ceapa, dovleci, fasole, sfecla, porumb, grau, uruiala si niste scanduri noi. Femeile au ajutat la stransul meselor, si totul a intrat in normal, ca si cand n-ar fi fost. Caruta incarcata cu darurile nasului a iesit din curte in marsalier si a pornit agale, insotita de finii multumiti. Din urma, nasua€™ Toma striga la Aurica: "Ma, sa vii sambata, sa facem opleanul ala, ca ti se stramba talpicile la sanie pana la iarna! si sa-ti mai dau niste lemne!". Linistea se restabili, si eu, potopita de sentimente ciudate, ma ascunsei sub aripa dunei cu gandul la closca.     Pastrama de oaie   Ingrediente: 1 kg carne de oaie, 100 gr sare grunjoasa, cimbru, piper, ienibahar, usturoi pisat. Preparare: se taie carnea bucati de 4-5 cm si se adauga sarea si toate condimentele. Se da la rece 5 zile, intorcand carnea zilnic. Se scoate din zeama lasata si se spala in putin vin, apoi se tine presata la rece pana se pune pe gratar sau se afuma.