Bienala de arta de la Venetia a daruit anul acesta celebrii Lei de Aur unor artisti polemici ale caror lucrari s-au remarcat prin folosirea violentei politice ca metafora.

Editia din acest an a evenimentului n-a dus lipsa de lucrari cu teme politice. Ceea ce n-a fost chiar atit de surprinzator, pentru ca aparitia unor opere de arta controversate este relativ frecventa, insa noutatea din 2007 a fost ca marile premii au ajuns tocmai la unii dintre cei mai polemici artisti prezenti la Bienala venetiana. Aceasta are loc intre 10 iunie si 21 noiembrie si a fost deja vizitata de 230.000 de oameni. Juriul a fost prezidat de spaniolul Manuel Borja Villel, directorul Muzeului de Arta Contemporana din Barcelona, care i-a avut alaturi pe Iwona Blazewick, directoarea de la Whitechappel Gallery din Londra, Ilia Bonacossa, de la Fundatia Sandreto Re Rebaudengo din Torino, comisarul independent Abdellah Karroum si columbianul José Roca. Trofeul Bienalei i-a revenit artistului argentinian Leon Ferrari, o legenda vie in lumea artei. Nascut la Buenos Aires in 1920, a fugit din tara in timpul dictaturii militare in 1976 si s-a stabilit la San Paolo, unde a cochetat cu fotografia, heliografia si videotextul, iar in 1991 s-a intors la Buenos Aires, unde a inceput sa descrie Biserica Catolica prin lucrari de arte foarte polemice. In 2000 a avut o expozitie foarte controversata, conceputa ca un manifest impotriva torturii umane si divine. Intr-o sala a expus reproduceri dupa "iaduri" celebre (Michellangelo, Giotto, Bosco etc.), iar in alta sala a inventat sau copiat diverse forme ale torturilor crestine, aplicate insa pe Fecioara Maria si pe sfinti din ghips. Numeroase grupuri de catolici si-au facut aparitia in fata galeriei si au instalat un altar chiar la intrare, iar dupa o serie de rugaciuni au inceput sa arunce cu gunoaie, vopsea si gaze lacrimogene in prima sala a expozitiei. Mai mult, in urma cu trei ani, cind Ferrari organizase o expozitie retrospectiva dupa 50 de ani de cariera, protestatarii au invadat galeria. In niste scene destul de medievale, un grup de ultracatolici, deranjati de iconografia crestina conceputa de Ferrari, a dat buzna in spatiul expozitional si a distrus nenumarate opere de arta. Artistul s-a vazut nevoit sa-si inchida expozitia atunci, insa acum multe dintre lucrarile salvate au ajuns sa fie considerate capodopere la nivel international.

"De doi ani lucrez incontinuu", a declarat Ferrari pentru cotidianul argentinian "Pagina 12" dupa primirea Leului de Aur la Venetia. "Ce ciudat, nu? Am lucrat ani la rind fara sa ma bage nimeni in seama. Nu eram mai niciodata invitat la expozitii oficiale. Insa in ultimii doi ani, dupa tot ce s-a intimplat la Buenos Aires, m-au chemat la sapte bienale, in Germania, la Sao Paolo, Valencia", a glumit artistul de 87 de ani. Printre cele mai controversate lucrari expuse de el anul acesta la Venetia s-au aflat si celebrul Christos crucificat pe un avion de lupta american (creatie din 1965, inspirata de razboiul din Vietnam si intitulata "Civilizatia occidentala si crestina"), precum si colaje tragico-ironice despre torturile medievale folosite de Inchizitie (serie realizata in anii ’80, cu trimiteri la istoria de torturi si colaborari cu regimuri opresive a Bisericii), plus o lucrare despre razboiul din Irak. "Au fost multe opere cu caracter polemic", povesteste Ferrari despre Bienala venetiana. "Era una legata de atentatele de la 11 septembrie, alta facuta de o fata care a prezentat 3.500 de portrete ale americanilor morti in Irak, un grup din Ungaria care a realizat o critica dura a capitalismului si, pentru prima data, Africa a avut o prezenta importanta la Bienala."

De fapt, ceilalti Lei de Aur au revenit tot unor artisti care au prezentat lucrari cu o puternica incarcatura politica. Premiul pentru cel mai bun artist sub 40 de ani a fost cistigat de artista palestiniana Emily Jacir (nascuta in Iordania, in 1970) pentru o lucrare aflata la granita dintre jurnalism si documentar. E vorba despre un proiect de film al carui protagonist este poetul palestinian Wael Zuaiter, membru al gruparii Al Fatah, impuscat la Roma, in 1972, de catre un comando israelian, in cadrul represaliilor asupra intelectualilor palestinieni dupa atentatele de la Jocurile Olimpice de la Munchen. Lucrarea lui Jacir reuneste carti postale, scrisori, fotografii, carti, secvente filmate si inregistrari audio care, in ansamblu, ofera o imagine ampla a vietii personale si a ideologiei intelectualului palestinian exiliat.

Artistul bulgar Nedko Solakov a realizat un studiu despre disputa ruso-bulgara in privinta dreptului de proprietate intelectuala asupra celebrelor AK-47. Desi arma conceputa de Kalasnikov s-a vindut in milioane de exemplare, inventatorul n-a primit nici un sfant si arma nici nu e patentata la nivel international pentru a putea apela la decizia unui tribunal care sa rezolve conflictul dintre rusi (care cer bulgarilor sa nu mai fabrice AK-47 pentru ca le-ar apartine lor) si bulgari (care au inceput sa fabrice arma dupa ce fosta URSS le-a cedat proiectele si tehnologia pentru a o produce, inainte de caderea Cortinei de Fier). Solakov a folosit imagini filmate, texte, obiecte si harti pentru a explica, uneori cu o obiectivitate aproape ironica, fascinanta poveste a incercarii lui de a afla ambele versiuni ale partilor aflate in conflict. La sfirsit, atit juriul, cit si vizitatorii au ramas impresionati de ideea lucrarii: drepturile de proprietate intelectuala asupra unui produs atit de intelectual ca armele.

Celelalte doua premii au revenit unui artist german stabilit in SUA, Benjamin Buchloh, pentru lucrari de istoria artei, si unui grup de artisti din Budapesta, pentru un proiect filmat de analiza a relatiei dintre programele de cultura si cele de divertisment din centrele culturale din Budapesta.