Liderii statelor Uniunii Europene au luat ieri parte la o prima runda de discutii in incercarea de a se pune de acord asupra principalelor dosare prioritare. Comisarul european pentru multilingvism explica, pentru Jurnalul National, importanta si miza fiecarui subiect dezbatut.


De la noul tratat european, care ar urma sa inlocuiasca proiectul esuat al Constitutiei, si pana la criza de pe piata financiara din SUA, sefii de stat si de guvern din Uniunea Europeana au o agenda incarcata in cele doua zile ale summit-ului ce are loc la Lisabona.   REFORMa. In prim-plan se afla discutiile pe marginea textului tratatului de reforma. Atat Comisia Europeana, cat si presedintia portugheza a Consiliului, s-au aratat optimiste privind ajungerea la un acord care ar deschide calea reformarii institutiilor europene care, in forma actuala, nu pot functiona intr-o uniune cu 27 de membri.


Acordul se anunta insa dificil, intrucat cel putin doua state vor sa-si vada rezolvate anumite chestiuni de interes national. Cea mai vehementa se arata Polonia. Chiar inaintea plecarii spre Lisabona, presedintele polonez Lech Kaczynski a amenintat ca negocierile pentru finalizarea noului Tratat european ar putea fi amanate, daca cererile Varsoviei nu sunt indeplinite. Principala cerere a Poloniei este includerea in Tratat a unei prevederi care permite statelor membre sa blocheze amanarea unei decizii pentru o "perioada rezonabila". Cunoscuta drept "clauza Ioannina", compromisul figureaza in prezent intr-o simpla declaratie anexata la tratat.


INTERESUL EUROPEAN. Exista si alte subiecte importante pe agenda discutiilor: reforma energetica, securitatea energetica, schimbarile climaterice, evolutiile de pe pietele financiare, a subliniat comisarul european pentru Multilingvism, Leonard Orban. "De asemenea, in discutie este si un document foarte important, pe care Comisia Europeana l-a agreat acum o luna, legat de globalizare si de interesul european. Lumea este intr-o continua schimbare si este foarte important sa identificam modalitati in care interesul european sa poata fi mai bine protejat. Este un document ce merita o analiza mai detaliata, intrucat se configureaza schimbari importante in economie si nu numai aici, ci si in alte sectoare. Este vorba, practic, despre modul in care UE va interactiona cu restul «jucatorilor» de pe piata globala. Este un text de cotitura, care va duce la schimbari majore", a declarat Orban pentru Jurnalul National.


Energia (reforma plus securitatea energetica), schimbarile climaterice, noul tratat, evolutiile de pe pietele financiare sunt, la randul lor, dosare importante pentru Europa, spune Leonard Orban. "Vedem cum criza din SUA incepe sa isi arate efectul si la nivelul UE, iar prognozele indica faptul ca va fi afectata cresterea economica a Uniunii. Analistii estimeaza ca procesul va incepe de la statele cu vechime. Mecanismele sunt atat de strans legate incat evolutiile negative de pe un punct al globului influenteaza pietele financiare din alte tari si se extind apoi si asupra altor sectoare".
Limba moldoveneascaO solicitare speciala vine din partea Bulgariei, care doreste sa i se permita ortografierea "evro" pentru moneda europeana. Dezbaterea are loc in contextul in care Romania nu a ridicat obiectii fata de utilizarea formulei de "limba moldoveneasca" in documentele UE-Republica Moldova. "La nivelul Comisiei Europene sunt respectate pe deplin fiecare limba si alfabet din Uniune. In aceste conditii s-a spus ca ar fi ciudat ca am sustinut cauza bulgara si ca nu as fi sustinut cauza romaneasca in disputa privind limba moldoveneasca. Acest lucru nu este adevarat. Vreau sa insist asupra unui lucru: nu Comisia este institutia chemata sa recunoasca sau nu o limba sau alta. Nu are aceasta responsabilitate. In cazul acordului de readmisie semnat cu Chisinaul, Comisia Europeana a fost mandatata pentru negociere si semnare. Acordul le-a apartinut in totalitate statelor membre. Trebuie judecata, asadar, masura in care deciziile luate de acestea au fost cele mai bune. Exista un caz celebru, cel al Greciei, care a blocat absolut orice chestiune legata de denumirea «Macedonia», motiv pentru care tara este cunoscuta drept Fosta Republica Iugoslava Macedonia (FYROM). Romania este stat membru al UE si multe decizii la nivel comunitar vor necesita fie unanimitatea de voturi a statelor membre, fie acordul parlamentelor nationale. Este decizia autoritatilor romane, Guvern sau Parlament, de a bloca sau nu astfel de acorduri", a explicat Leonard Orban.

PROTEJAREA LIMBII ROMANE. Comisarul european a subliniat ca exista putine parghii la nivelul Comisiei in acest caz, dar ca ele vor fi utilizate. "In ideea protejarii limbii romane, am luat si vom lua masuri, astfel incat orice fel de utilizare a limbii romane sub o denumire diferita sa nu mai poata fi facuta. Cand pe o limba, cea asa-zis moldoveneasca, de pilda, exista documente, iar trimiterea se face la documente in limba romana, situatia e anormala si trebuie corectata. Astfel, orice astfel de situatie ce apare pe site-urile UE va fi eliminata", a anuntat Orban.