Dupa kazahii de la KazMunai, azerii de la SOCAR folosesc Romania ca poarta de intrare pe piata UE. Ambele tari graviteaza pe orbita Kremlinului.

Compania petroliera SOCAR, controlata de statul azer, va deschide anul viitor retele de benzinarii in state din UE, printre care si Romania, a declarat presedintele societatii, Rovnag Abdullayev, citat de abc.az si preluat de MEDIAFAX. „Interesul nostru vizeaza crearea unor complexuri de procesare a titeiului si a unor retele de benzinarii proprii. In prezent prospectam piata, iar lucrarile vor incepe in 2008", a spus Abdullayev. Totodata, Abdullayev a afirmat ca SOCAR pregateste o campanie de investitii in Romania. Compania azera a deschis in luna aprilie o reprezentanta la Bucuresti. De asemenea, SOCAR s-a aratat interesata de producatorii de utilaje petroliere din Romania, la care ar putea cumpara actiuni.

SOCAR nu este straina de piata romaneasca. Incepind din luna iunie 2007, compania azera livreaza lunar un milion de barili de petrol catre rafinaria Petromidia, parte a grupului Rompetrol, in cadrul unui acord pe termen lung incheiat in primavara. Cu acea ocazie, in piata petroliera au existat informatii potrivit carora SOCAR este una dintre companiile cu care Dinu Patriciu negocia vinzarea a 25% din Rompetrol. Ulterior, Patriciu a vindut 75% din Rompetrol catre firma kazaha KazMunaiGaz.

Prim-vicepremierul rus Dmitri Medvedev, care este si presedintele monopolului Gazprom, s-a pronuntat in favoarea crearii unei intreprinderi mixte intre KazMunaiGaz, detinatoarea a 75% din actiunile Rompetrol, si Gazprom. „Trebuie sa ne miscam rapid in directia realizarii acordurilor cu Kazahstanul: trebuie sa trecem de la faza de audit la stadiul de actiuni concrete", a spus Medvedev. Gazprom a semnat, in iunie 2007, un contract cu KazRosGaz (un holding infiintat in 2002 intre Gazprom si KazMunaiGaz) pentru livrarea a 16 miliarde de metri cubi de gaze anual. Tot atunci s-a semnat si acordul crearii unei intreprinderi mixte intre Gazprom si KazMunaiGaz. Acordul va permite accesul Kazahstanului la piata energetica europeana, prin gazoductele controlate de Rusia. Nu este singura initiativa a companiilor de stat din fosta URSS de a intra pe piata europeana. In aceasta luna, presedintele azer Ilham Aliev anunta ca doreste sa investeasca in companii din Germania profiturile de doua miliarde de dolari obtinuti din vinzarea petrolului.

Ingrijorarea Uniunii Europene vine insa din faptul ca, gratie influentei politice pe care o detine, in spatele acestor companii s-ar putea afla de fapt Rusia. Aceasta a intrat deja in forta pe piata europeana, tot prin companii transnationale bazate pe exploatarea resurselor naturale, cum ar fi Norilsk Nikel si Evraz Group. Producatorul de otel Evraz a anuntat ca doreste sa preia o participatie la concernul britanico-olandez Corus Group, al saptelea producator mondial de otel. In acest an a avut loc si fuziunea dintre companiile rusesti Sual si Rusal cu elvetienii de la Glencore, rezultind cel mai mare producator de aluminiu din lume. Rusia si Kazahstanul concureaza si pentru rafinaria sirba Nis.

Statele din Asia Centrala, desi detin peste 5% din rezervele energetice mondiale, sint controlate politic si economic de Rusia. In ciuda rezervelor energetice imense, ele depind de infrastructura de transport si de rafinare a Rusiei. Exceptia este Azerbaidjanul, unde exploatarea resurselor are o traditie mult mai indelungata. Cu toate ca dispune de mari rezerve, Azerbaidjanul este dependent in continuare de importurile de gaze din Rusia, iar Moscova nu a ezitat sa mareasca pretul pe metrul cub in momentul in care presedintele Aliev a incercat sa exporte gaze ieftine in Georgia, una dintre rivalele Rusiei.

Intrarea companiilor rusesti pe piata energetica a UE, prin intermediul companiilor detinute de alte state, a determinat introducerea de masuri restrictive in strategia energetica europeana. Cancelarul Angela Merkel a facut apel, recent, la adoptarea unei politici comune in definirea sectoarelor strategice, unde investitiile companiilor sau ale fondurilor de investitii straine sa fie interzise.

Ingrijorarea europeana se fundamenteaza si pe ultimele actiuni ale Kremlinului. Beneficiind de ascendentul asupra „orfanilor" URSS din Asia Centrala, presedintele Putin a efectuat, in mai 2007, un turneu strategic in Kazahstan si Turkmenistan. El a stabilit construirea unui gazoduct din Turkmenistan catre Rusia, ca alternativa la proiectul SUA de a construi un gazoduct spre Europa care sa ocoleasca Rusia. Putin a anuntat ca Rusia si Kazahstanul vor pune bazele unei uniuni vamale, dupa aderarea Moscovei la Organizatia Mondiala a Comertului.