Statele membre ale Uniunii Europene care au facut parte din blocul comunist, inclusiv Romania, pot opta, pentru a se incadra in standardele pentru aderarea la zona euro, pentru varianta implementarii unor masuri drastice de incetinire a inflatiei, insa exista astfel riscul de a se confrunta cu o temperare a avansului economic.
Decalajul intre nivelul bogatiei in fostele state comuniste care au aderat la Uniunea Europeana in 2004 si 2007 si cel inregistrat in celelalte state comunitare scade continuu, rezultat al ritmului accelerat de crestere economica, comenteaza Wall Street Journal.
Statele si-au accelerat cresterea economica, dar totodata si inflatia, aceasta urcand la un nivel care pune in pericol atingerea celuilalt obiectiv si anume aderarea la zona euro.
Adoptarea monedei unice ar reprezenta o dovada importanta ca aceste tari au devenit o parte integranta a Europei, contribuind in acelasi timp la cresterea exporturilor si la consolidarea stabilitatii macroeconomice in general.
Inflatia trebuie sa ajunga la un nivel satisfacator si controlabil inainte de introducerea monedei euro, iar masurile de incetinire a cresterii preturilor risca sa conduca la incetinirea avansului economic, care a atras anterior majorarea veniturilor, potrivit standardelor UE.
Venitul pe cap de locuitor in cazul a 10 foste state comuniste, printre care si Polonia, Ungaria si Statele Baltice, a crescut in anul 2006 pana la nivelul de 61% din media inregistrata in UE, fata de 47% in 1999, calculat in functie de Produsul Intern Brut pe cap de locuitor ajustat la standardele puterii de cumparare. Acest avans este urmarea cresterii economice puternice, intr-un ritm de aproape doua ori mai rapid decat in cazul celorlalte state ale comunitatii europene. Cresterea bogatiei contribuie la satisfacerea nevoilor si a dorintelor populatiei intr-o regiune care s-a confruntat cu multe lipsuri timp de mai multe zeci de ani inainte de prabusirea regimului sovietic, in 1991.
Potrivit datelor Eurostat, biroul european de statistica, sumele importante alocate cumparaturilor alimenteaza cresterile abrupte ale preturilor. Astfel, rata anualizata a inflatiei in cele zece state care au facut parte din blocul comunist s-a plasat, in medie, la 5,3% in luna august, si, in acelasi timp, la 1,9% la nivelul intregii comunitati europene. Pentru a-si asigura convergenta la euro, care a intrat in circulatie in Europa in anul 2002, fiind moneda oficiala a 13 state, candidatii trebuie sa indeplineasca mai multe criterii, inclusiv limitarea datoriei totale de stat la 60% din PIB, mentinerea la un nivel constant a cursului de schimb al monedei nationale in raport cu euro timp de doi ani inainte de aderare si inregistrarea unui nivel al inflatiei cu cel mult 1,5 puncte procentuale peste media semnalata in cele trei state UE cu cele mai scazute rate ale inflatiei. Danemarca, Malta si Olanda au inregistrat cele mai scazute rate ale inflatiei in luna august, media plasandu-se la 0,9%.
Adoptarea monedei euro reprezinta urmatorul pas pentru statele care au facut parte din blocul comunist, dupa dobandirea calitatii de membru al UE si al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord. Fiecare dintre cele 10 state au devenit membri NATO in anii 1999 sau 2004. Ungaria, Polonia, Cehia, Slovenia, Slovacia, Lituania, Letonia si Estonia au aderat la UE in mai 2007, iar Bulgaria si Romania la inceputul acestui an.
Pana in prezent, Slovenia este singurul stat care a adoptat moneda euro, in ianuarie 2007. Slovacia spera sa obtina aprobarea ministrilor europeni ai Finantelor pentru anul viitor, avand sub control atat inflatia, cat si cheltuielile guvernamentale.
Lituania a ratat indeplinirea obiectivelor pentru aderarea la zona euro anul trecut, iar, ulterior, inflatia a "scapat de sub control", potrivit lui Lars Christensen, economist-sef la Danske Bank. Rata anualizata a inflatiei in aceasta tara a urcat la 7,1% in septembrie, fata de 5,5% in august.
Dilema cu care se confrunta Guvernul Letoniei privind metoda optima de manevrare a expansiunii economice foarte puternice ridica o intrebare la nivelul intregii regiuni, si anume daca atentia autoritatilor trebuie sa se conentreze asupra atenuarii inflatiei, conform standardelor de aderare la euro, sau asupra favorizarii unui avans economic si mai accelerat, pentru a reduce la zero decalajul la nivelul veniturilor fata de restul statelor europene.
In aceste tari central si est-europene, indeplinirea criteriilor de aderare la zona euro poate presupune masuri severe, cum ar fi majorarea taxelor pe valoarea adaugata, reducerea cheltuielilor sociale, introducerea unor taxe pentru serviciile medicale sau revizuirea sistemului de pensii.
Letonia a dezvoltat economia cu cel mai accelerat ritm de crestere din UE in ultimii zece ani, dupa implementarea pricipiilor unei economii de piata, in anii '90, prin lansarea unor actiuni de privatizare in aproape toate sectoarele importante de activitate si stabilirea unor rate scazute de impozitare. Impozitul platit de companii in Letonia este de 15%, aproape de doua ori mai scazut decat in Marea Britanie. Rata anuala de crestere economica, de 11%, inregistata in al doilea trimestrul al acestui an, a propulsat inflatia anualizata la peste 10% in luna august. Ambele cresteri au reprezentat niveluri maxime in UE, iar inflatia s-a mentinut pe un trend ascendent si in luna septembrie.
Avansul economic puternic a ajutat Letonia sa reduca decalajul la nivelul venitului pe cap de locuitor fata de restul statelor UE, astfel ca acesta a avut anul trecut o pondere de 56% din media europeana, comparativ cu 37% la inceputul deceniului.
Asemenea multor state care au facut parte din blocul comunist si au aderat ulterior la UE, Letonia incearca sa atinga un ritm sustenabil de expansiune economica si sa reduca presiunile inflationiste, atat pentru a adopta euro, cat si pentru a preveni supraincalzirea economica.
In acest sens, se vizeaza reducerea cheltuielilor guvernamentale, in vederea obtinerii unui excedent bugetar de 1% din PIB anul viitor, in locul unui buget echilibrat.