CSM a dat ieri publicitatii raportul de inspectie la DNA. Inspectorii au descoperit in special deficiente de organizare.

Raportul CSM a fost adoptat in cele din urma, cupunctele de vedere ale procurorului Daniel Morar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat ieri pe site raportul de inspectie la DNA, dupa ce varianta initiala a fost corectata conform celor 12 obiectiuni ale lui Daniel Morar, seful DNA, care au fost admise. Au fost eliminate din textul documentului referirile la probe concrete din dosare in curs de cercetare. Inspectorii au considerat, in special la Sectia a II-a, condusa de Doru Tulus, ca ar exista deficiente de organizare in ce priveste forma inregistrarii sesizarilor penale, modul de transferare a dosarelor de la un procuror la altul, conexarile si disjungerile, declinarile, comunicarea solutiilor de NUP, citeva confuzii terminologice etc. In nici un dosar analizat, inspectorii nu au constatat incalcarea procedurilor sau a drepturilor invinuitilor. In ce priveste dosarele cu intirzieri, existenta acestora a fost remarcata la toate sectiile DNA, cu o detaliere a lor la sectia lui Tulus. In acest capitol, inspectorii au inceput, dupa solicitarea lui Daniel Morar, a preciza numarul de dosare pentru fiecare procuror in parte. A rezultat ca cele mai multe dosare erau in lucru la data initierii controlului la seful Sectiei, Doru Tulus (25 de dosare, din care avea intirzieri in 9), si la seful de serviciu Petru Narita (26 de dosare, din care avea intirzieri in 15). Inspectorii i-au reprosat lui Tulus, in contextul respectarii continuitatii si independentei magistratului, printre altele, ca a cedat singur dosare altor procurori. Un alt caz cu o astfel de neregula a fost identificat la un procuror care a renuntat singur la caz, pentru ca era din acelasi oras cu politicienii incriminati, iar perceptia lui ar fi fost subiectiva. Inspectorii nu au fost de acord cu acest argument si au constatat ca nu era vorba de incompatibilitate.

Inspectorii au mai sesizat presupuse nereguli la DNA in ce priveste rezolutiile de neincepere a urmaririi penale (NUP). Un astfel de exemplu a fost identificat intr-o situatie in care doua sesizari identice in forma si continut au fost ambele solutionate cu NUP. Alte cazuri se refereau la faptul ca solutiile NUP nu contineau numele celor fata de care s-au luat aceste decizii, insa acestea privesc situatiile in care au fost reclamati la DNA toti angajatii unei regii sau o intreaga instanta. Sectia de procurori a CSM a stabilit insa ca neinceperea urmaririi penale se poate dispune si fata de fapte, nu numai fata de persoane.

La capitolul necomunicarea solutiilor NUP in cazurile in care s-au facut disjungeri, inspectorii au argumentat in raport ca procurorii anticoruptie ar incalca drepturile omului, anume „informarea persoanei ca impotriva sa se formulase o acuzatie", deci ar fi fost ingradit „dreptul de acces la justitie in fata unui tribunal impartial si independent". Inspectorii au consemnat opinia procurorului Horatiu Baias, adjunctul lui Tulus, cum ca necomunicarea NUP nu lezeaza in nici un fel interesele persoanei respective, intrucit nu-si poate inchipui ca cineva s-ar plinge in instanta ca nu este urmarit penal. In fine, alte cazuri de NUP necomunicate de DNA erau cele in care procurorii au constatat ca persoanele reclamate nu exista sau faptele de care au fost acuzati nu sint infractiuni.