Foarte simplu: MNAR "se spala pe maini" in cazul tablourilor lui Valentin

Josif Friedmann-Nicolescu, avocatul Muzeului National de Arta al Romaniei, spune ca fostul sau coleg de facultate Radu Antal a gresit cand a chemat in judecata MNAR. In procesul prin care Valentin Ceausescu cere restituirea bunurilor aflate in custodia muzeului, institutia nu poate fi parte, conform legii.

Avocatul Josif Friedmann-Nicolescu, reprezentantul Muzeului National de Arta al Romaniei (MNAR), se arata interesat de o discutie cu reporterii Jurnalului National, dar in anumite conditii. In schimb, ne facu o lamurire generoasa: nimeni nu poate vedea tablourile. Potrivit legislatiei, asa cum ne-a explicat-o reprezentantul MNAR, tablourile nu pot fi expuse in nici un fel: muzeul este doar custodele colectiei pana cand Justitia se va pronunta si va indica proprietarul fiecarei piese in parte. MNAR are obligatia ca intre timp sa se asigure ca tablourile sunt bine pastrate si atat. Nu le poate exploata si nici prezenta decat unui proprietar care poate face dovada cu acte.


TINTÃ… GRESITÃ…. "Regula este urmatoarea: cine mi-a adus mie bunurile? Parchetul! In momentul in care vine Parchetul cu procesul-verbal, eu alea i le dau Parchetului", ne-a explicat foarte pe scurt Josif Friedmann-Nicolescu, avocatul Muzeului National de Arta al Romaniei. "Noi am demonstrat in instanta ca exista, si va rog sa luati Legea 182/2000, exista o circulara a Ministerului Culturii, ca bunurile se predau numai celui care mi le-a dat in custodie. Ca eu vin cu zece bunuri si, in momentul in care se semneaza pe procesul meu verbal, eu le numerotez intr-un fel si vreau peste 5 ani, peste 10 sa le iau. Si, de aceea, actiunea trebuia indreptata, si aici este problema, impotriva Parchetului General, nu impotriva noastra. Noi le predam Parchetului si Parchetul le preda celui care le-a reclamat. Noi le predam celui care ni le-a dat in custodie."


UNDE-I LEGE NU-I TOCMEALÃ…a€¦ Legea cu pricina este, intr-adevar, foarte clara: "Bunurile culturale mobile, aflate in custodia unor institutii publice, vor fi restituite direct de aceste institutii detinatoare persoanelor fizice sau juridice care le-au depus in custodie, potrivit dreptului comun, la cererea scrisa a acestora, cu avizul Comisiei Nationale a Muzeelor si Colectiilor". (Legea 182 din 25 octombrie 2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, capitolul I, Articolul 80.1). Acest text ii da dreptate avocatului MNAR, care apara cauza muzeului spunand ca Valentin Ceausescu - respectiv Radu Antal, avocatul lui - trebuia sa solicite bunurile, pe baza de cerere, Parchetului General, si in nici un caz Muzeului National de Arta al Romaniei. "Daca dumneavoastra acum va duceti la o casa de amanet, pot eu sa ma duc a doua zi sa spun «mi le dati mie»? Nu pot. E ca la Nufarul! E un principiu. Se numeste «custodie». Codul Civil nu reglementeaza predarea bunurilor. Si noi plecam de la Codul Civil care este in vigoare de la 1 decembrie 1865. Deci dansii nu trebuia sa ne cheme pe noi in judecata", ne-a mai explicat avocatul muzeului. Explicatia avocatului Josif Friedmann-Nicolescu este simpla: Valentin Ceausescu trebuia sa atace ordinul de confiscare, dat de Parchet, procuratura la acel moment, in baza acuzatiei de tradare.


CARE BUNURI? Nici in ceea ce priveste lista completa a lucrarilor pe care le revendica Valentin Ceausescu, lucrurile nu sunt foarte clare pentru cei de la muzeu. "Nu vi le putem spune, pentru ca ele au facut obiectul inca a unei cereri facute de Nicu. In contradictoriu cu Muzeul National de Arta, a solicitat ca bunurile care au fost indisponibilizate printr-o ordonanta a Parchetului General sa-i fie puse la dispozitie. Cererea a fost foarte simpla: «Va rog sa dispuneti restituirea» si «sub sanctiune, daune cominatorii». Dar aceste daune cominatorii nu le-au fost acordate, ca nu se pot acorda, din mai multe motive. Un prim motiv, hotararea este susceptibila de executare, deci ea va fi executabila cand va avea un executor. A aparut la televizor si-a spus «trei mii si ceva de zile mi-ati tinut bunurile». Stop! Este fals. Au fost mai multe ordonante date de Parchetul General. S-a dat o ordonanta si a aparut alta de infirmare. Deci a fost un joc al ordonantelor." De altfel, dupa cum ne precizeaza reprezentantul legal al MNAR, ordonanta CPUN-ului, prin care bunurile familiei Ceausescu au devenit "bunuri ale poporului roman", nu precizeaza nominal care sunt aceste proprietati si nici daca se refera la obiectele care au apartinut familiei prim-secretarului PCR sau si la cele care le-au avut in folosinta. MNAR suspecteaza ca o parte din obiectele "confiscate" de Procuratura sau grupurile de revolutionari, desi a fost ridicata din resedinte ale familiei Ceausescu, foarte posibil sa fi fost proprietatea Gospodariei de Partid, si de aceea solicita o hotarare judecatoreasca foarte clara. "Tablourile de pe acea lista au venit din niste imobile, nu de la Valentin, nu de la Nicu, nu de la Zoia Ceausescu, ci din niste imobile care erau in administrarea Gospodariei de Partid, Cosmonauti 2-4 si Arhitect Cerchez 16", insista Josif Friedmann-Nicolescu. Deci, instanta trebuie sa se pronunte clar cu privire la proprietatea fiecarui bun.