Un acord semnat pe 10 octombrie 2007 de reprezentantii Uniunii Europene si de cei ai Chisinaului recunoaste oficial existenta limbii moldovenesti. La 9 octombrie 2007, Consiliul Uniunii Europene a adoptat decizia referitor la semnarea Acordului privind facilitarea regimului de vize si a Acordului privind readmisia persoanelor cu sedere ilegala intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana. Cele doua documente au fost semnate saptamana trecuta, pe 10 octombrie, de seful diplomatiei Andrei Stratan, si de Franco Frattini, vicepresedintele Comisiei Europene, sub ochii reprezentantului Romaniei la UE, Lazar Comanescu (foto).
Documentele urmeaza sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2008. In cele doua acorduri se specifica faptul ca sunt semnate in "limba moldoveneasca", ceea ce confera acestei limbi recunoastere din partea Uniunii Europene. In ciuda faptului ca aceasta situatie era cunoscuta de la inceputul lunii septembrie in cercurile oficiale, si comisarul Romaniei la Bruxelles, Leonard Orban se ocupa tocmai de problemele limbilor in UE, autoritatile romanesti nu au facut nici un pas pentru a preintampina oficializarea la Bruxelles a inventiei staliniste "limba moldoveneasca".
Teste de "limba moldoveneasca"
Proiectul Acordului privind readmisia persoanelor cu sedere ilegala intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana a fost stabilit la data de 5 septembrie 2007. In incheierea acestui document publicat pe pagina electronica a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene se arata ca acordul a fost: "incheiat (...) in doua exemplare, in limbile bulgara, ceha, daneza, engleza, estoniana, finlandeza, franceza, germana, greaca, italiana, letona, lituaniana, maghiara, malteza, moldoveneasca, neerlandeza, poloneza, portugheza, romana, slovaca, slovena, spaniola si suedeza, textele in fiecare limba fiind egal autentice". Prin mentionarea "limbii moldovenesti" intr-un acord oficial, Uniunea Europeana practic recunoaste existenta limbii moldovenesti. In schimb, alte limbi ale tarilor membre UE beneficiaza de protectie. In acest text apare doar limba franceza, si nu si limba belgiana, germana, si nu austriaca, greaca, si nu cipriota.
Mai mult, acest acord paveaza calea spre crearea si punerea in aplicare a unor test oficial recunoscute de Uniunea Europeana, de "limba moldoveneasca". Astfel, in anexele acestui acord se prevede ca stabilirea cetateniei se va face in baza unor "declaratii scrise facute de persoana in cauza si limba vorbita de aceasta, dovedita inclusiv prin rezultatele unui test oficial". Avand in vedere faptul ca acordul se refera la readmisia cetatenilor Republicii Moldova, este clar ca va aparea si un test de "limba moldoveneasca".
Recunoscuta la Bruxelles, contestata la Chisinau
"Limba moldoveneasca" a aparut in urma deciziei lui Stalin din 1924 de infiintare a Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenesti in stanga Nistrului. RASSM era destinata sa fie un cap de pod pentru recucerirea Basarabiei, iar "limba moldoveneasca", unul din instrumentele de crearea artificiala a unui nou popor. In 1961 a avut loc la Chisinau un colocviu lingvistic in care lingvisti sovietici veniti de la Moscova au sustinut identitatea dintre limba romana si limba moldoveneasca, insa lucrarile colocviului au fost tinute secrete.
In Declaratia de independenta a Republicii Moldova, limba vorbita in stanga Prutului este definita ca fiind "romana". In Constitutia Republicii Moldova se vorbeste de "limba de stat". In scoli, limba se numeste romana. Academia de Stiinte a Moldovei foloseste si ea termenul de limba romana. Inainte de 19 iunie 2006, majoritatea institutiilor oficiale moldovenesti foloseau acelasi termen, inclusiv pe siturile lor web. O hotarare a guvernului cu privire la modul de publicare a informatiei pe paginile oficiale ale autoritatilor administratiei publice in reteaua Internet de la acea data stipula ca "informatia pe paginile-web oficiale ale autoritatilor administratiei publice va fi publicata, in mod obligatoriu, in limba moldoveneasca si in limba rusa, in conformitate cu legislatia in vigoare privind functionarea limbilor". Unele situri web s-au conformat normei, desi exista in continuare situri web care folosesc denumirea de "limba romana" sau abrevieri ale acesteia.