Descifrarea viselor, conflictele de ordin sexual, complexul lui Oedip. Apropierea de tabuurile vremii l-a facut pe Freud unul dintre cele mai disputate personaje ale secolului trecut.

Efortul marelui psihanalist austriac de vita evreiasca, izvorit din isterie si intretinut de la biroul sau de romancier printre rotocoale de fum, de a deslusi tainele fiintei umane umple cele 144 de pagini ale lucrarii "Sigmund Freud. De la tragedie la psihanaliza", ultimul volum din noua serie ENCICLOPEDICA, distribuit impreuna cu ziarul Cotidianul, luni, 22 octombrie. Psihanalistul Pierre Babin insira in cartea sa piedicile rasiste care l-au inchis in el pe micul Sigi, cum era alintat, truda lui de a-si intretine familia, orientarile sale medicale prea scandaloase pentru canoanele vremii, dar si deferenta contemporanilor dinspre finalul vietii. Se adauga fragmente din scrierile evreului austriac sau articole care il au in centru, presarate in cele peste 40 de pagini de marturii si documente din finalul cartii.

Sigmund Freud se naste in 1856 intr-un burg austro-ungar, pe teritoriul Cehiei de astazi. Intr-un peisaj imperial antisemit si intr-o familie ce traia din negotul cu tesaturi. Afacerile nu merg insa foarte grozav. Capitalismul aduce familia Freud la sapa de lemn si o alunga la Viena, in mijlocul mizeriei, de frica creditorilor. De altfel, pina dupa patruzeci de ani, Sigmund Freud poarta tot timpul cu el sfisietoarea grija de a-si cistiga traiul. Copilul Sigi, ajuns in marele oras, se retrage in sine, il citeste pe Shakespeare la opt ani, iar literatura, istoria si mitologia ii devin parteneri exclusivi de joc. Gindeste si viseaza, scrie Pierre Babin. Goethe ii arata calea vietii, „aceea care, in intruparea umana, face sa freamate si sa urle fortele naturii si ale vietii: un compromis intre teatrul viu al tragediei grecesti si fiziologia stricta si muta. Medic".

Celulele nervoase, studiate prin lupa microscopului, deschid pasiunea tinarului Freud pentru actiunile umane. Incepe cu raci si cu tipari, apoi trece la barbati si femei in carne si oase, lasind umiditatea rece a laboratoarelor de histologie pentru medicina bolilor nervoase. Martha Bernays, singura lui sotie, a fost motivul pentru care a inceput sa practice neurologia si a renuntat la cariera de cercetator, pentru a pune o piine pe masa. In 1885, Freud intrevede proprietatile anestezice ale cocainei, al carei uz zilnic si privat era foarte raspindit pe atunci. Insusi el o foloseste pentru a alunga oboseala. Bursa la Paris si sedintele profesorului Jean-Martin Charcot dau gindirii si muncii sale un impuls nou si original, printre femeile isterice, studiate de Charcot, convins „ca o parte din adevarul uman se afla in privirea lor ratacita, in trupul contorsionat, in cuvintele lor halucinante".

Intors la Viena, Sigmund Freud deschide un cabinet de consultatii, unde primeste multa lume, dar pe bani putini si pe o perioada de numai trei luni. Se casatoreste in 1886 si face primul copil, fiind constrins sa-si intretina familia. Pleaca sa-si perfectioneze tehnica hipnozei la Nancy si pune amintirea si traumatismul la baza accesului isteric. Freud priveste acum din perspectiva conflictelor psihice umane si a celor care-i pareau mai simptomatice, conflictele de ordin sexual. Intre 1887 si 1902, travaliul sau psihic tinteste trei planuri: intelegerea refularii si formarea simptomelor, descoperirea visului si descifrarea lui ca pe un limbaj codificat si natura complexului lui Oedip. Imbratiseaza metoda „asocierilor libere", tehnica de a le face pe pacientele sale sa vorbeasca, ascultindu-le liber. Incepe sa contureze rolul abuzurilor sexuale in constituirea nevrozelor si sa intrevada cum organizarea paradoxala a emotiilor sexuale in gindire poate determina intreaga viata psihica, viata de cuplu si viata sociala.

„Scandalosul excentric", apelativul sub care a intrat in dizgratia contemporanilor, Freud este numit in cele din urma profesor universitar si publica in 1905 „Trei eseuri despre teoria sexuala". De obicei, trezirea sexualitatii este asociata cu adolescenta. Freud o situeaza in primii ani ai copilariei. Treptat, impreuna cu primii sai elevi, medicul incepe Miscarea psihanalitica, de dimensiune internationala, cistigind si adeziunea citorva medici, psihologi si scriitori.

Abuzul de tutun ii provoaca o „reactie a tesuturilor palatine", de origine canceroasa, care deschide un sir lung de suferinte si interventii chirurgicale.

Fascinat de figura statuara a lui Moise, pe care il transforma in subiect de eseu, dar macinat de boala si de pornirea nazistilor de a distruge intreaga sa opera, Freud paraseste Viena pentru Londra. In septembrie 1939, doua centigrame de morfina ii aduc o moarte linistita.

Vizitati online muzeul din Londra dedicat lui Freud pe www.cotidianul.ro/select