Nicolae Vacaroiu, Valer Dorneanu, Octav Cozminca, Mircea Cosea sau Ioan Mircea Pascu - sint doar citeva din numele grele ale politicii romanesti ale caror dosare de cadre figureaza in arhiva CC al PCR.

Parlamentul Romaniei ramane o oaza
profitabila pentru fostii comunisti Revolutia le-a intrerupt o cariera promitatoare in esaloanele secunde ale Partidului Comunist Roman doar pentru a-i propulsa in prim-planul politicii romanesti de astazi. Cotidianul in colaborare cu Militia Spirituala va prezinta astazi in exclusivitate dosarele de cadre a 12 nume sonore din politica romaneasca. Personaje din categoria celor care inainte de 1989 au slujit cu devotament idealurile comuniste, pentru ca dupa caderea acestuia sa le apere pe cele democratice.

Aparuta in martie 2003 dintr-un grup de studenti ai Facultatii de Istorie de la Universitatea Bucuresti, Militia Spirituala sustine deschiderea arhivelor fostei Securitati si deconspirarea ofiterilor care au slujit politia politica si care astazi au intrat in Parlamentul Romaniei sau in alte institutii publice.

Documentele citate mai jos provin din Arhiva Comitetului Central al P.C.R. si se afla in prezent depozitate la Arhivele Nationale. Biografii de tinerete, ascensiuni marunte, talent pentru organizare, sotii, tati, mame, comportament social, politic, „obstesc", o Dacie 1310, nimic nu le scapa celor care confectionau aceste dosare. Nimic din ceea ce puteau afla de la sefi, cunoscuti, prieteni sau rude.

Numele de mai jos reprezinta doar o parte din lungul sir al „continuatorilor", al celor care au stiut sa „supravietuiasca" schimbarilor de regim politic, pentru a ramine la putere. Alaturi de ei, printre coperte de dosare, se afla inca zeci, sute de nume.

Nicolae Vacaroiu, presedintele Senatului

Fost absolvent al Universitatii Politice si de Conducere (1986) director, al Directiei finante, costuri, preturi si eficienta economica din CSP si secretar al Comitetului de partid din Comitetul de Stat al Planificarii (1987-1989). Aceasta este in mare biografia antedecembrista a actualului sef al Senatului, Nicolae Vacaroiu. Membru PCR din 1968. Dosarul sau de cadre din arhiva CC al PCR are doar 10 pagini. Pagini in care Vacaroiu este descris drept „dovedind un nivel politic si ideologic ridicat". Intr-o fisa de apreciere din 1988, despre Vacaroiu se scria: „Pe linie politica, ca secretar al biroului Comitetului de partid din C.S.P. a desfasurat o activitate sustinuta, manifestind interes si raspundere pentru indeplinirea sarcinilor complexe si mereu crescinde ce stau in fata C.S.P., sarcini la care a reusit sa-si atraga intregul activ de partid din institutie. (...) Ca secretar al biroului Comitetului de partid in C.S.P., i se recomanda o intensificare si dinamizare a popularizarii insusirii si participarii directe a comunistilor la transpunerea in viata a hotaririlor partidului si statului nostru". Dupa 1990, Vacaroiu a fost premier al Romaniei, senator PSD de Arges, iar in prezent este presedinte al Senatului Romaniei (2004-azi).

Sergiu Andon, deputat PC

Membru P.C.R. din 1965, Andon a fost procuror inainte de ’90 la Procuratura raionului Fetesti. Ulterior, a devenit redactor la revista „Flacara" (1968-1972), redactor de rubrica la „Scinteia" (1972-1989); fost membru in Comisia pentru probleme de propaganda a Comitetului regional UTC Bucuresti. Pentru rezultatele bune obtinute in munca a primit Diploma de Onoare a CC al UTC. Dupa decembrie 1989 a ramas in redactia ziarului „Scinteia" (rebotezata pentru scurt timp „Scinteia Poporului", apoi „Adevarul"). A lucrat la „Adevarul" pina in anul 1994, data la care era redactor-sef. Potrivit unei fise de cadre facute de Comitetul Central al P.C.R. Sectia Cadre in 1977, Andon era „un ziarist cu o temeinica pregatire teoretica si practica, cu initiativa si putere de munca, a publicat anchete, reportaje si insemnari de probleme ale eticii si echitatii socialiste cu un bogat continut de idei". Pentru acestea, Andon era propus in fisa amintita drept corespondent de presa in strainatate. Ca presedinte al Societatii Ziaristilor din Romania, a fost implicat in scandalul instrainarii restaurantului „Marul de Aur", principala sursa de venit a Societatii, in favoarea SC Colosal Import-Export, firma la care era actionar. Din 2004 este deputat PC de Dimbovita.

Valer Dorneanu, deputat PSD

„Din activitatea sa profesionala si obsteasca este cunoscut ca are o buna pregatire ca jurist si o indelungata experienta in aceasta profesiune. A manifestat intotdeauna preocupare pentru perfectionarea cunostintelor sale profesionale de specialitate, studiind cu mult simt de raspundere documentele de partid si actele normative care sa-l ajute in profesiunea sa de procuror la Procuratura Generala" - asa era descris in 1987 Dorneanu intr-o fisa de cadre de la Consiliul de Stat Sectorul cancelarie, acolo unde acesta a lucrat in perioada 1985-1989. Dupa 1990, Dorneanu a fost presedintele Camerei Deputatilor din partea PSD, iar in prezent este deputat de Iasi din partea aceluiasi partid.

Ioan Talpes, senator independent

Inainte de a fi seful „spionilor" romani in 1992, consilier prezidential al lui Ion Iliescu pe probleme de securitate si ministru de Stat in cabinetul Nastase, actualul presedinte al Uniunii Populare Social Crestine, senatorul Ioan Talpes, a fost cercetator stiintific la Centrul de Studii si Cercetari de Istorie si Teorie Militara-Bucuresti, din cadrul Ministerului Apararii Nationale 1970-1985. Membru de partid din 1968, Talpes ajunge in 1985 sef de redactie - Editura Militara, secretar al organizatiei UTC din Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti si din 1988 redactor-sef la Editura Militara. In fisa sa de cadre de la Ministerul Apararii, intocmita in 1987, Talpes era caracterizat astfel: „S-a integrat in specificul si dinamica muncii editoriale, actionind pentru incorporarea in cartile de istorie cu tematica militara a ideilor, tezelor si conceptelor din documentele de partid si opera secretarului general al partidului nostru. (Nicolae Ceausescu - n.r.)".

Corneliu Ciontu, deputat independent

Zece pagini are dosarul de cadre al fostului activist la Comitetul municipal de partid Bucuresti intre 1975-1985, Corneliu Ciontu, ajuns dupa revolutie, deputat PRM. Nu a fost singura pozitie din care Ciontu a muncit pentru cauza comunista, inainte de 1990. A fost si sef de sector - Munca politica de masa in cadrul sectiei de propaganda a Comitetului municipal Bucuresti al PCR si membru in Comisia pentru avizarea continutului si formei de prezentare a afisajului public, firmelor, reclamelor si panourilor de propaganda vizuala din municipiul Bucuresti, aflata in subordinea Consiliului popular al municipiului Bucuresti. Intrat pe listele PRM in Parlament, Ciontu, care a fost chiar presedintele acestui partid pentru o scurta perioada, si-a facut un partid de buzunar cu care a migrat spre PNG, iar in vara acestui an a trecut la PC.

Mircea Cosea, senator independent

Supranumit parintele „Cuponiadei" din vremea guvernarii Vacaroiu, Mircea Cosea a fost in tinerete presedinte al Asociatiei Studentilor Comunisti din Facultatea de Economie Generala din ASE si secretar al Comitetului Uniunii Tineretului Comunist din ASE (1964). Ulterior a lucrat ca functionar international ONU in cadrul Comisiei pentru Europa Centrala (1973-1980). Dupa 1990 a schimbat social democratia pe liberalism, stinga pe dreapta, trecind prin mai multe partide. A fost membru PDSR, ApR, UFD, ApR, PNL, partid din care a plecat la inceputul acestui an pentru a fi independent. Este si europarlamentar la Bruxelles. Tot la inceputul acestui an, Cosea primea din partea CNSAS verdict de politie politica.

Octav Cozminca, senator PSD

Artizan al pesedizarii pe vremea guvernarii Nastase, considerat „omul de cadre" al pesedistilor, Octav Cozminca a fost, dupa 1990, seful prefectilor din tara, din scaunele de secretar de stat, sef al Departamentului pentru Administratie Publica Locala si ministru PSD al Administratiei Publice (2000-2003). Membru P.C.R. din 1969, Cozminca are un dosar de cadre deloc spectaculos in ciuda functiei pe care a ocupat-o din 1983-1989: sef sector coordonare (cancelarie, pregatire acte normative) la Secretariatul general al Consiliul de Ministri al RSR. O singura pagina apare in dreptul numelui sau. Si nimic altceva decit o biografie scurta si citeva cuvinte de apreciere profesionala.

Ioan Mircea Pascu, deputat PSD, europarlamentar

Doua pagini contine dosarul de cadre al actualului europarlamentar PSD, Ioan Mircea Pascu. Lector al CC al UTC in anii ’80, Pascu a facut adevarata cariera politica de-abia dupa Revolutie. A fost secretar de stat si ministru al MapN in guvernul Nastase, iar din 1996 este deputat PSD. Numele lui Pascu a fost mentionat in scandalul privind achizitionarea de catre Romania, din Marea Britanie, a doua fregate, pe vremea cind era ministru, dar si mai recent, in raportul Consiliului Europei privind inchisorile secrete ale CIA.

Serban Mihailescu, senator PSD

„Micki Spaga", cum l-a numit presa franceza, Serban Mihailescu a fost inainte de 1990 instructor de specialitate in cadrul Sectiei stiinta invatamint a Comitetului municipal de partid Bucuresti, sef de intreprindere la „Steaua Rosie" si secretar general al Consiliului de Ministri cu grad de secretar de stat (1987-1989). Ca si in cazul colegului de partid Cozminca, dosarul sau nu contine decit aprecieri pentru munca prestata pentru regim. „Un lucrator cu munca politica in plina formare, desfasoara o sustinuta activitate de indrumare si control a organelor de partid, a consiliilor de conducere din unitatile de cercetare si proiectare din domeniul tehnologiei constructiilor de masini", se arata in fisa sa de cadre din 1976, semnata Comitetul Central al P.C.R. Revolutia nu a facut altceva decit sa-i continue drumul pe culoarele puterii. Deputat, senator PSD, secretar de stat in Ministerul Transporturilor (1993-1996), sef al Secretariatului General al Guvernului (2000-2003), Mihailescu a primit din partea CNSAS verdict de ofiter acoperit al fostei Securitati. A contestat verdictul si a cistigat. Numele sau a fost implicat in mai multe scandaluri legate de mita, de unde si prenumele amintit mai sus.

O nota din dosarul de cadre al „tovarasului" Serban Mihailescu

Constantin Faina, deputat PC de Brasov din 2004

Actualul deputat conservator de Brasov a fost inainte de 1990 membru supleant (1974-1979) si membru in Biroul CJ Brasov al PCR (1979-1984), membru in Colegiul judetean de partid de pe linga CJ Brasov al PCR (1984). Dupa 1990 a fost cercetat pentru o perioada de PNA intr-un scandal cu o firma la care era administrator.

Florea Voinea, deputat independent

Fost membru P.C.R. din 1979, Voinea a fost pina in 1989 secretar al CC al UTC si deputat de Bihor in Marea Adunare Nationala (1985-1989). Inainte de a reveni in Parlament, ca deputat PC de Vaslui, dupa 1990, Voinea a fost director general la una dintre companiile lui Dan Voiculescu, INTACT.

Gabriel Simionescu, senator PSD

In 1985 a fost ales membru in CC al UTC, unde va deveni coleg cu Mihai Razvan Ungureanu (viitorul ministru de Externe din perioada 2005-2007) si cu Mariana Diaconescu, fost presedinte al EXIMBANK in 2006, sotia senatorului PSD Cristian Diaconescu). A fost prim-secretar al Comitetului Judetean Braila al UTC (1985), iar dupa Revolutie, presedinte PSD al CJ Braila (2000-2004). Din 2004 este senator PSD.

Ghidul dosarelor de cadre Sectia de Cadre a Comitetului Central.

Dupa toate informatiile, acest organism a fost creat in august 1944. Pentru a nu da ocazia Securitatii de a controla, de a dirija sau de a santaja membrii de partid, PCR a dispus ca viata interna a structurilor sale sa fie in atentia „cadristilor" care activau in Sectia Cadre a CC al PCR. Sectia de Cadre a functionat in toata perioada 1945 – 1989 ca o veritabila politie politica in interiorul partidului unic. Inspectorii sau instructorii Sectiei, cum erau numiti, au intocmit de-a lungul timpului milioane de dosare de cadre atit membrilor, cit si nemembrilor de partid. In arhiva Sectiei de Cadre a Comitetului Central se gasesc astazi aproximativ 18.000 de dosare. Din analiza documentelor de partid prelucrate pina in acest moment reiese ca acestea reprezinta doar o mica parte din dosarele de cadre. Explicatia rezida in faptul ca multe documente se gasesc astazi in alte unitati arhivistice sau au fost distruse.

Dosarul de cadre.

Cercetarea si verificarea membrilor de partid aveau ca scop intocmirea dosarului personal (dosarul de partid). Dosarele de cadre cuprindeau totalitatea actelor de evidenta a datelor referitoare la membrul de partid (adeziunea, autobiografii, referinte ale colegilor de munca sau ale vecinilor, adrese intre diferite organe de partid si de stat, procese-verbale de eliberare sau de preschimbare a carnetelor de partid, angajamentul solemn de partid, declaratii, fise personale, memorii, situatii scolare, caracterizarea, referatul de cadre s.a.). Documentele din dosarul de cadre erau realizate in urma anchetelor care implicau un mare numar de apropiati, dar si de „interogatorii".

Referatul de cadre.

Majoritatea documentelor din dosarele de cadre din arhiva Comitetului Central contin doar referate de cadre. Explicatia poate fi ca doar referatele (in copie) pentru promovarea unui membru de partid intr-o functie erau trimise CC-ului, restul documentelor din dosar pastrindu-se la comitetele judetene de partid sau la Comitetul Municipal de Partid Bucuresti.

Referatul de cadre era un document cu o pronuntata amprenta birocratica, ce respecta un anumit model si lua in considerare diferite tehnici de redactare. O definitie din anul 1968 preciza ca referatul de cadre „va cuprinde in mod sintetic unele date biografice si aprecieri cu privire la: pregatirea lor politico-ideologica si profesionala, aptitudinile organizatorice si calitatile moral-politice, contributia personala adusa la indeplinirea sarcinilor, precum si concluzia daca este sau nu corespunzator functiei propuse". Referatul de cadre trebuia sa contina detalii despre activitatea individului pe linie de partid, functiile pe care le-a ocupat in partid si propunerile de promovare, la numirea sau la confirmarea intr-o functie. Acest referat de cadre se intocmea pe baza „dosarului de cadre, a cartii de evidenta personala a membrilor de partid, a aprecierii de la locul de munca, a relatiilor (referintelor) luate de la oameni care cunosc indeaproape activitatea si comportamentul celui propus pentru promovare si a discutiilor purtate cu acesta". Aprecierea scrisa a inspectorului de cadre sau, in absenta, a secretarului cu probleme organizatorice ajutat de activistii din sectia in care persoana urma sa fie incadrata era esentiala pentru accederea intr-o pozitie de conducere in partid sau la locul de munca. De altfel, in documentele de partid se stipuleaza foarte clar ca referatul de cadre se redacteaza „numai in cazul cind cadrele sint propuse a fi promovate prima data in functii din nomenclatura organelor de partid", iar apoi acest referat urma sa fie innoit prin note anexe. Numai in cazuri exceptionale, cind datele cuprinse in referat contrazic realitatea, „organul de partid poate dispune completarea verificarii si intocmirii unui nou referat". (Andrei Muraru, istoric „Militia Spirituala")

Textul raportului prezidential pentru condamnarea crimelor comunismului, pe www.cotidianul.ro/select Proiectul de lege privind lustratia, pe www.cotidianul.ro/select