Banca Nationala a Romaniei este ingrijorata de perspectivele inflationiste din 2008 si mai putin de iesirea infla­tiei din banda de variatie tintita pentru acest an. O po­litica fiscala restrictiva este solutia optima pentru limi­ta­rea cres­terii preturilor, anul viitor. Perspectiva inflatiei s-a in­rautatit, intrucat factorii care pot actiona pe pret au devenit mai numerosi si mai puternici, a afirmat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, Mugur Isarescu. "Un scenariu supraoptimist ar fi sa se limiteze cresterile salariale, inclusiv cele ale bugeta­rilor, in concordanta cu productivitatea muncii, insa astfel de masuri cred ca sunt limitate, datorita perioadei electorale. De aceea, cred ca o varianta optima in aceasta pe­rioada a acestui final de an si pe par­cursul anului viitor este adop­tarea unor politici fiscale mai restrictive, precum deficitul bugetar si ni­velul impozitarii", a declarat Isarescu la seminarul Talks about Corporate Loans, organizat de Mediafax.   INFLATIE. Rata inflatiei din ul­timele 12 luni a depasit pragul de 6%. Preturile au crescut in septembrie cu 1,08%, fata de 0,86% in luna pre­cedenta, pe fondul scumpirii ali­men­telor, transporturilor si telefoniei. In­sa, guvernatorul BNR a opinat ca ma­­jorarile de preturi nu au fost nu­mai rezultatul secetei. In cazul pai­nii, de exemplu, conditiile climaterice nefavorabile au reprezentat doar un pretext pentru o aliniere na­turala a pretului. "Modificarea con­ditiilor de comercializare, adica am­ba­larea, timbrarea si diminuarea e­va­ziunii, nu mai permit ca pretul pai­nii sa fie de cel putin sase ori mai mic decat cel afisat la Bruxelles", a ex­plicat oficialul bancii centrale. Si scum­­pirile la legume, fructe, oua au re­prezentat mai degraba o corectie dupa ieftinirea puternica cu 17%, de anul trecut.   FISCALITATEA. Sub nici o forma nu trebuie sa se mai relaxeze. Politica fiscala trebuie mentinuta cat mai stransa, atat la sfarsitul acestui an, cat si in 2008, intrucat celelalte componente ale mixului de politici sunt greu de controlat intr-un an electoral a opinat guvernatorul BNR. El a mai adaugat ca politica fiscala reprezinta calea spre optimul mixului, pentru ca nu ne putem astepta la o plafonare a cresterilor salariale si pentru ca politica monetara, de doi ani incoace, prin intermediul cursului de schimb, a tinut greul in ceea ce inseamna dezinflatia. In ceea ce priveste domeniul pensiilor si salariilor, Isarescua€‚a atras din nou atentiaa€‚ca trebuie oprita cresterea nerealista a sala­riilor, insa acest lucru este greu de realizat din cauza ofertei limitate de pe piata fortei de munca si din cauza somajului scazut.   DEFICIT. Deficitul de cont curent trebuie sa intre pe o panta de corectie, insa acest lucru se va intampla abia peste cativa ani, a precizat Isarescu. "Trebuie sa ne uitam cu un ochi la inflatie, iar cu altul la investitiile straine directe, la curs si la contextul international. Deficitul de cont curent trebuie sa se corecteze cu mare atentie, cu un obiectiv realizabil, nu radical, de soft landing, de aducere a deficitului extern pe o zona controlabila", a mai declarat el.  Cursul leului va oscila Deprecierea leului fata de euro din ultimele luni este perceputa de BNR ca o corectie, a explicat Isarescu. El a mai precizat ca evolutia viitoare a cursului nu va fi neaparat liniara. "Eco­no­mia de piata este ciclica, iar sui­surile si co­­borasurile sunt norma­le. Mis­ca­rile acestea sunt naturale si pe cursul de schimb", a declarat Isarescu. El a adaugat ca variatii de 2% ale cursului nu trebuie sa preocupe, acestea fiind foarte mari doar in cazul in care depa­sesc 10%-15%. Totodata, se­ful bancii centrale considera drept exagerari afirmatiile precum co­bo­rarea cursului la un ni­vel de 2,7 lei/euro sau deprecie­rea mo­nedei nationale pana la 4,5 lei/euro.   Investitii in energie si imobiliare Energia, sectorul imobiliar si infrastructura vor atrage cele mai multe credite bancare, considera bancherii. "Credem ca piata energetica va inghiti foarte multe credite, precum si cea de real estate, supraincalzita sau nu", a afirmat Marinel Burduja (foto), prim-vicepresedinte al Raiffeisen Bank Romania. Pe langa domeniile mentionate, bancile se vor concentra, de asemenea, si pe sectorul de retail, si pe cel al serviciilor, potrivit prim-vicepresedintelui executiv al Alpha Bank, Evangelos Kalamakis. Refe­rindu-se la marjele de dobanda, vicepresedintele executiv pe corporate banking al BCR, Jean Andronie, a aratat ca acestea nu reflecta la ora actuala riscurile de creditare.   daniela.ivan@jurnalul.ro