Presupunand ca e adevarat ce-am vazut la televizor in cadrele cu terasa si plicul, saptamana trecuta am primit o potentiala cotatie pentru un pret de cost al unui contract comercial cu statul. Am stat si-am facut cateva calcule pe baza prezumtiilor in cazul Remes, si-am tras o concluzie optimista: "deranjul" ar putea sa fie undeva intre 1 si 1,5% din valoarea contractului. Asta, repet, in cazul in care e adevarat, caci inca nu ne-am lamurit cu justitia.


Totusi, daca aveti chef de speculatii, as zice ca pentru investitorii straini asta e deja o informatie utila. Cineva spunea mai demult ca cel mai de succes guvern al Romaniei (iarasi nu dam nume, ca tot nu-s gata dosarele) a fost cel care a stabilit un mercurial al spagii, precum si un fel de cod al onoarei: spaga, odata data, iti rezolva treaba. Nu existau tepe in materie de aranjamente, nu existau filmari si enervari aiurea. Cat de imorala pare, treaba asta a creat, ca sa folosesc un termen economic, un climat predictibil. Stiai la ce sa te astepti si cum sa faci un plan de afaceri - unul mare, adevarat!


Sigur, am auzit si alte vorbe despre episodul Remes. Cineva imi spunea c-a auzit, in cercuri interesante si interesate, urmatoarea reactie: "Doma€™le, asta strica piata! Duce preturile prea jos, da-o incolo de treaba. Ce-i aia, 15.000?!".


Dar astea sunt speculatii si rautati. Dincolo de ele, un adevar sociologic ramane: multa lume crede asa ceva. Si crede pentru ca e plauzibil - si non e vero, e ben trovato, cum ar zice italianul. Spaga e un fapt de viata aici - si nu procurorii o sa ne spuna cand s-a terminat cu ea, ci fapte mai simple, din jurul nostru. Pentru ca ea, ca avantaj nemeritat, ca furt al oportunitatilor celorlalti, e prezenta peste tot si nimeni nu se lupta cu ea.


Sa va dau cateva exemple. Spaga e si cand cineva se baga in fata, pe linia continua, intr-o coloana de masini. Unde da spaga? Legal, cu factura, la fabrica, pentru motorul mai mare. Facem ceva impotriva lui? Nu cred. Ca asta sunt multe alte ocazii in care fibra morala se indoaie dupa obiceiuri, nu dupa ce zice manualul Uniunii Europene pentru functionari cinstiti.


Spaga exprima insa si un alt lucru: lipsa de bunuri si servicii de pe piata. OK, poate ca acum avem mai multa carne in magazine. Insa avem aceeasi lipsa de servicii publice de calitate. Functionari prost platiti, de la inspectori financiari la experti guvernamentali. Toti oamenii astia aduna competente pe care statul da cam cinci bani gauriti. Ca sa scapam de problema trebuie sa punem mai multi bani in portofelele lor, nu in predici si seminarii.


Apropo, poate nu v-ati prins, insa din inregistrarile alea un lucru si mai simpatic iese la iveala: toate licitatiile alea se intamplau pe sistemul electronic, care ar fi trebuit sa previna orice smecherie. O fi reusit?

Nu va tineti respiratia pana aflam.