Un fleac de 110 milioane de euro

Cei de la Agricultura sunt de invidiat. Au o asemenea detasare fata de ceea ce se intampla incat par sa te convinga de faptul ca in sistemul agricol doar seceta constituie o problema. In rest, ordine si disciplina. Le mai strica siesta "functionarii" Uniunii Europene, dar nu-i bai. Europeniii sunt mai stresati si de aceea vad totul in negru. Iata, ieri, Romania a primit un ultimatum, Comisia Europeana aducand la cunostinta ca riscam reducerea provizorie cu 25% a subventiilor agricole din partea Uniunii Europene in cazul in care nu poate remedia o serie de lipsuri grave din sistemul administrativ si de control inainte de a proceda la efectuarea platilor catre agricultori. Adica in loc de 440 de milioane de euro la "fermieri" romani vor ajunge, daca vor ajunge, 330 de milioane de euro. Dar ce-au astia cu noi daca in agricultura romaneasca toate merg bine, asa cum sustin oficialii romani? Auditurile Comisiei desfasurate in iunie si septembrie au confirmat persistenta unor probleme grave in Romania. Acestea sunt legate de programele informatice de introducere a rezultatelor controalelor efectuate la fata locului si de calculare a sumelor care urmeaza sa fie platite. O serie de deficiente persista si in privinta Sistemului de identificare a parcelelor agricole, precum si in ceea ce priveste controalele administrative si cele efectuate la fata locului. Totodata, Comisia Europeana a anuntat ieri ca autoritatilor romane li se va transmite o scrisoare de avertisment, la care acestea va trebui sa raspunda pana la 9 noiembrie. Ce spun europenii si ce se intelege la Bucuresti. In traducerea libera a celor de la Agricultura, de fapt nu este vorba despre un ultimatum, ci de un "ragaz". Romania nu are probleme, ci inregistreaza reale progrese. Şi oricum se asteptau la misiva celor de la Comisia Europeana. In urma cu o saptamana, Ministerul Agriculturii considera ultimatumul de o luna pentru remedierea deficientelor privind sistemul de plati in agricultura drept "un ragaz" care raspunde solicitarii autoritatilor de la Bucuresti ca Romania sa fie evaluata dupa finalizarea activitatilor de la APIA.
"Daca intr-adevar s-a decis acordarea acestui termen de o luna, aceasta este de fapt ceea ce am solicitat si noi, in sensul ca am cerut sa fim analizati dupa ce terminam toata activitatea la Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA). Acest ragaz de o luna este un semnal ca au inteles conditiile specifice din Romania, fata de Bulgaria sau alte state europene, adica volumul mare de munca. Noi avem foarte multe ferme, foarte multe parcele", a declarat subsecretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Dacian Ciolos.
Cred ca cei angajati in minister lucreaza si fac strategii pentru o alta agricultura, mai degraba una virtuala, precum "Second life".
"Noi avem foarte multe ferme", este o declaratie naucitoare a domnului Ciolos. Asta este si problema cand ne incurcam in masurarea suprafetelor de teren agricol ce urmeaza sa beneficieze de subventii. Avem foarte putine ferme si enorm de multe parcele de gradini. De aceea avem probleme cand vorbim despre cei care lucreaza in mediul rural. Aceia nu sunt fermieri, ci supravietuitori din agricultura atat timp cat 60 la suta folosesc recolta pentru autoconsum. Aproape 70% din numarul total de agricultori romani nu pot primi platile directe la hectar acordate din fonduri europene, deoarece detin terenuri agricole cu suprafete reduse, iar plata este acordata pentru proprietati care au minimum un hectar, impartit in parcele de cel putin 0,3 hectare. Asadar, nu stiu despre ce agricultura vorbesc cei din minister. Mai mult, desi are un potential de a acoperi o piata de 80 de milioane de consumatori, estimat de catre Banca Mondiala, cele aproximativ 4 milioane de gospodarii din mediul rural nu asigura productia nici pentru piata interna. Comparatiile ne arata exact unde suntem. In Uniunea Europeana lucreaza in sectorul agricol 7,8 milioane de fermieri care asigura o productie pentru 350 milioane de consumatori si mai ramane si pentru export. Acolo, in restul Uniunii, se si castiga din agricultura. Şi daca doar acolo se castiga si doar 30 la suta dintre "fermierii" romani se califica pentru subventiile europene, de ce sa se mai chinuiasca cei din minister? Pierdere de timp. Decat sa incerci sa tii o evidenta corecta a loturilor de teren, mai bine transmitem Comisiei Europene date "din burta"... Ce conteaza ca ne facem de ras? De pilda, cererile depuse de fermierii din Neamt pentru acordarea platilor unice pe hectar din fonduri UE depasesc cu aproape 10.000 de hectare suprafata de teren arabil a judetului. Astfel de situatii apar in mai toate localitatile si vizeaza mai ales suprafetele din intravilan. Mai mult, o parte din declaratiile care indica suprafete mai mari decat in realitate ar putea include terenuri cu alta destinatie, cum ar fi curtile sau drumurile de acces, precum si posibilitatea ca aceeasi suprafata sa apara atat in dosarul proprietarului, cat si in cel depus de arendas. Şmecherii tipic romanesti care scot in evidenta tocmai slaba capacitate a celor din ministere de a gestiona o situatie. Lucruri care nu tin la Comisia Europeana si ar trebui sa revenim cu picioarele pe pamant pentru a nu pierde si mai multi bani. Bugetul european este el generos, dar oficialii europeni au un defect, acela ca respecta procedurile si verifica pana la ultimul cent din banii acordati. Avertismentul comisarului Fischer Boel trebuie luat in seama. "Romania are inca timp sa corecteze aceste lipsuri, insa fiind vorba de o situatie de urgenta, sunt necesare o serie de masuri rapide. Din acest motiv, insist ca autoritatile romane sa depuna toate eforturile necesare punerii in aplicare a sistemelor necesare inainte sa inceapa efectuarea platilor. Avem datoria sa ne asiguram ca bugetul agricol este cheltuit intr-un mod corespunzator si ca nu se vor produce nereguli" - spune Boel. In rest, agricultura virtuala, numai aceasta, inregistreaza "progrese peste progrese".

---

Despre autor: