AROME DULCI IN BUCATARIE - Un desert cu istorie Haideti sa facem un exercitiu de memorie: cati dintre noi isi mai amintesc de perioada copilariei, dar mai ales de mirosul placintelor scoase din cuptor, pe care le savuram numai din priviri?
AROME DULCI IN BUCATARIE - Un desert cu istorie Haideti sa facem un exercitiu de memorie: cati dintre noi isi mai amintesc de perioada copilariei, dar mai ales de mirosul placintelor scoase din cuptor, pe care le savuram numai din priviri? Placinte cu mere, cu branza, cu varza. Atatea sortimente si atatea gusturi care iti trezesc simturile. Ce bine era atunci cand bunica ne pregatea cate o tava plina cu asemenea bunatati! Timpul a trecut insa si a venit clipa sa le pregatim si noi celor dragi din retetele invatate de acasaa€¦ o placinta savuroasa, potriÂvita pentru orice ocazie. Dar, inainte de asta, sa trecem in meniu si o fila din istoria acestui delicios desert. ORIGINI. Cea mai veche placinta a fost preparata in Antichitate. Bucatarii faraonului incorporau nuci, miere si fructe in aluaÂtul de paine, ceea ce reprezenta o forÂma primitiva de patiserie. Istoricii sunt insa de parere ca aluatul de placinta a fost inventat de greci. Pe atunci, aluatul era o pasta rezultata din amestecul de faina si apa, avand proprietatea de a "ambala" carnea. Primele placinte erau preÂpaÂrate din carne tocata, condimentata, invelita intr-o crusta de aluat, atat pe partile lateÂrale, cat si pe deasupra si pe dedesubt. Aceste placinte erau servite de asemenea cu sosuri, asemenea tocanelor moderne. Mai tarziu, aceste preparate au fost folosite si pentru petrecerile bancherilor, avand darul de a-i distra pe meseni. Una dintre cele mai extravagante placinte a fost oferita ducelui de Burgundia, in secolul al XV-lea, in cadrul unei festivitati de mare amploare. In momentul in care placinta uriasa a fost deschisa, din ea au inceput sa cante 28 de muzicieni, iar pe muzica lor si-a facut apaÂÂritia o tanara fecioara reÂpreÂzenÂtand Biserica Catolica. Abia mult mai tarziu, in secolele XVII-XIX, plaÂcintele au devenit specialitati cu-lÂinare dulci, apreciate in special in buÂcataria englezeasca. TRADITIE. In ziua de azi, in China, in timpul Sarbatorii Lunii, placintele reprezinta preparatele traditionale care se servesc prietenilor si rudelor. Pe suprafata placintelor sunt conturate desene care fac referire la mitologia chineza. Umpluturile pot fi facute din zahar, paste de curmale, soia, sunca, fructe sau creÂme. marilena.stanescu@jurnalul.ro  Poale-n brau Ingrediente: 500 g faina, 100 g untura, sase galbenusuri, 300 ml lapte, 160 g smantana, 250 g branza de vaci, 60 g drojdie, 1/2 lingurita cu sare, 150 g zahar, o lingurita coaja de lamaie, doua pliculete cu zahar vanilinat, 60 g gris fiert. Preparare: Se dizolva drojdia in laptele incalzit in prealabil. Se adauga cateva linguri cu faina, se amesteca si se lasa sa creasca. Se freaca galbenusurile spuma, cu zahar si sare. Se adauga laptele cu drojdia si faina, coaja de lamaie si zaharul vanilinat si se amesÂteca. Se framanta aluatul. Dupa 20 de minute se mai adauga putin cate putin untura calduta. Pentru umÂplutura se da branza prin sita si se amesteca cu doua galÂbeÂnuÂsuÂri, grisul, smantana si putin zaÂhar. Se taie aluatul in patratele. Se pune o lingura de umplutura in fiecare patratel. Laturile patratului se impacheteaza peste umplutura. Se coc la foc slab timp de zece minute, dupa care se da la foc potrivit. Se servesc presarate cu zahar vanilinat.
Despre autor:
