La Oravita transilvaneana a vietuit candva o frumoasa si prospera comunitate evreiasca. Astazi, doar matzeivoit-urile (pietrele de mormant) din cimitirul evreiesc amintesc de aceasta suflare disparuta.
Timpul, vandalismul, hotia si-au fa
La Oravita transilvaneana a vietuit candva o frumoasa si prospera comunitate evreiasca. Astazi, doar matzeivoit-urile (pietrele de mormant) din cimitirul evreiesc amintesc de aceasta suflare disparuta.
Timpul, vandalismul, hotia si-au facut lucrarea rea si cimitirul arata ca vai de lumea. Ionel Crainiceanu este un crestin oravitean cu frica de Dumnezeu si de cate ori trecea pe langa cimitirul evreiesc i se strangea inima. Le-a vorbit la biserica si altor crestini, si asa s-a nascut frumoasa lor initiativa de a reface cimitirul evreiesc. Nu a cerut fonduri de la autoritati, nu a cautat evrei bogati de peste hotare, candva locuitori ai Oravitei, sau pe urmasii lor, s-a bizuit doar pe oamenii din jurul "Fundatiei Unirea Crestina" din Oravita. Imediat dupa ce au fost stransi primii bani, au inceput si lucrarile pentru refacerea monumentelor funerare si a pietrelor de mormant. Primii evrei s-au asezat la Oravita in urma cu mai bine de jumatate de mileniu, dezvoltand o bogata viata comerciala, religioasa si culturala. Cu asistenta Fundatiei "Unirea Crestina" a lui I. Crainiceanu, doi carturari din Oravita, profesorul Ionel Bota si doctorul Ioan Cretu scriu, separat unul de celalalt, istoria evreimii oravitene. Cat priveste pietrele de mormant, mereu altele se asaza pe verticala prin grija inimosilor crestini din Oravita. Rezolva acest gest solitar situatia grea in care se afla cele cateva sute de cimitire evreiesti din Romania? Nicidecum! Paradoxal, pe 9 octombrie, cand avea loc comemorarea "Zilei Holocaustului din Romania", Comisia Juridica a Parlamentului trebuia sa discute o noua legislatie privind protejarea si intretinerea cimitirelor evreiesti, legislatie care a trecut deja prin furcile Senatului. O legislatie dorita de grupul evreiesc-american pusa in miscare in acest scop de dr. David Kahan, presedintele Asociatiei Evreilor-Americani de origine romana, dar neagreata de dr. Aurel Vainer, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania (FCER). Noua lege ar fi trebuit sa fie discutata in Comisia Juridica, dar fiind Ziua Holocaustului, deputatul Lucian Bolcas, vicepresedintele Camerei Deputatilor, a propus amanarea discutiei cu doua saptamani. (Tesu SOLOMOVICI)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.