Doua manuscrise si o carte ale lui Jules Verne vor fi trimise in spatiul cosmic peste trei luni, intr-o nava-robot europeana, numita dupa celebrul autor francez. Aceasta va parcurge 400 de kilometri pe orbita Pamantului pana la Statia Spatiala Internationala (ISS) . Cartea, care va intra in biblioteca statiei spatiale, este o editie dubla a scrierilor "De la Pamant la Luna" si "In jurul Lunii". Pretioasele obiecte, provenite dintr-o biblioteca din orasul Amiens, din nordul Frantei, vor fi protejate de folii de plastic, cu mentiunea "a nu se deschide". Pe langa acestea isi vor gasi locul in calatoria in cosmos si o harta a cerului desenata de Jules Verne si note despre "distantele in astronomie". Naveta spatiala, apartinand Agentiei Spatiale Europene, are misiunea de a aproviziona astronautii de pe ISS, apoi va fi incarcata cu reziduurile de la statie si trimisa spre Pamant, ea urmand sa fie arsa in atmosfera la intoarcere. Cele doua manuscrise vor reveni o data cu schimbarea astronautilor de la statia spatiala. Ideile vizonare ale lui Jules Verne se regasesc in cartile scrise de acesta in secolul XIX, si-au pus amprenta asupra imaginatiei multor generatii ce au crescut citindu-le. Visele sale despre cucerirea spatiului au ajuns realitate prin dezvoltarea extraordinara a zborurilor spatiale in ultimii 50 de ani.  Un nou Pamant Astronomii de la NASA au descoperit posibilitatea "nasterii" unei noi planete, asemanatoare Pamantului. Acestia au observat formarea unui inel de praf in jurul unei stele din sistemul HD 113766, aflata la 424 de ani-lumina de Terra. Inelul, destul de mare pentru a crea o planeta de marimea lui Marte, se afla chiar in zona sistemului care ar putea crea planete de roca pe care sa existe apa. Avand o vechime de 10 milioane de ani, "timpul acestui sistem pentru a crea un Pamant este foarte bun daca sistemul ar fi fost prea tanar, inelul ar fi fost plin de gaz si n-ar fi putut forma decat o planeta gazoasa precum Jupiter", a spus dr. Carey Lisse, de la Laboratotul de Fizica Aplicata al Universitatii Johns Hopkins, SUA, pentru Science Daily. dr. Lisse crede ca mediul, locul si momentul sunt perfecte pentru a se naste un nou Pamant.   Fisuri depistabile in spatiu O echipa de cercetatori din Iowa a creat o noua tehnologie de depistare mai rapida a fisurilor din carcasele navetelor spatiale, provocate de impactul cu diverse corpuri din spatiu, precum meteoritii de mici dimensiuni. Pentru a solutiona cererea venita din partea NASA in privinta acestei pro­bleme, echipa a propus dezvoltarea unui senzor care poate gasi fisurile ce provoaca scurgerile de oxigen din nava, prin detectarea vibratiilor produse de invelisul acesteia la pierderea de aer. Acesta este conectat la un computer care analizeaza directia din care provine scurgerea de aer. "Proiectul a mers bine. Am creat un senzor ieftin, care functioneaza in cadrul unui sistem bine pus la punct", a declarat directorul echipei, Dale Chimenti.   QUID, VALUTA PENTRU SPATIU In viitor, turismul spatial nu va insemna doar o scurta plimbare pe orbita Pamantului. Oamenii vor calatori in voie de pe-o planeta pe alta, ba chiar isi vor face concedii si cumparaturi in spatiu. Desi ne mai despart multi ani de acele vremuri, oamenii de stiinta n-au vrut ca viitorul sa ii prinda nepregatiti si au inventat deja moneda ce va fi folosita in calatoriile interplanetare, informeaza BBC. Aceasta a fost botezata Quid (Quasi Universal Intergalactic Denomination) si a fost special conceputa fara extremitati ascutite sau chimicale ce le-ar putea face rau utilizatorilor. Initiativa este "interesanta", a apreciat pentru BBC profesorul George Fraser de la Universitatea din Leicester.  Schimbari in stralucirea Universului Stralucirea exploziilor solare prin care astronomii masoara modul in care Universul s-a extins si-a modificat valoarea medie, informeaza The New Scientist. Una din analizele derivate din aceasta masuratoare este legata de mai buna intelegere a felului in care materia neagra isi face simtite efectele asupra spatiului cosmic. Media stralucirii exploziilor solare din Univers a fost pana acum considerata o constanta, insa studii noi demonstreaza ca exploziile in universul timpuriu erau mult mai stralucitoare in medie decat cele care au loc astazi. Una din consecintele directe ale acestui fapt este ca studierea materiei negre devine mai dificila.  Climat "tropical" inghetat Cea mai mare dintre lunile lui Saturn, Titan, are un climat ce poate fi caracterizat ca fiind replica "inghetata" in oglinda a climatului tropical de pe Terra. Desi temperaturile de pe satelitul lui Saturn pot ajunge si la - 134 de grade C, ploile de metan si dunele de gheata acopera chiar si cele mai aride parti ale planetei, informeaza Science Daily, citand cercetarile unei echipe de la Universitatea din Chicago. "Are toate aceste lucruri care sunt asemanatoare cu cele de pe Terra. In acelasi timp, este strain si nefamiliar", a declarat Roy Pierrehumbert, profesor la Universitatea din Chicago.