Reteaua Bordei

Zeci de documente dovedesc, fara nici un dubiu, faptul ca actualul presedinte Traian Basescu l-a favorizat pe omul de afaceri Costica Constanda atunci cand, in calitate de primar general al Capitalei, i-a dat parcele uriase de teren din Parcul Bordei. Cu alti proprietari sau urmasi ai acestora, care solicitau teren in aceeasi zona, Basescu n-a mai fost la fel de generos, ci le-a refuzat cererile fara motiv. De ce? Nu exista nici o explicatie. Nu se stie de ce a fost Traian Basescu atat de prompt in rezolvarea cererilor lui Constanda. Cine are rabdare sa studieze voluminoasele dosare ale afacerii Bordei va observa un intreg mecanism pus in slujba lui Constanda de catre inalti functionari din Primaria Capitalei. Functionari aflati in subordinea lui Traian Basescu si coordonati de acesta.
Smecheria "coeficientilor edilitari"
In septembrie 2003, prin doua dispozitii de primar general, Traian Basescu a dispus atribuirea in proprietate, in baza Legii 10/2001, a doua parcele din Parcul Bordei catre doi mostenitori, ambii reprezentati de omul de afaceri Costica Constanda. Prin cele doua dispozitii, Basescu a consfintit, in fapt, un schimb de terenuri. Cei doi mostenitori, Dumitru Tudor si Eugen Lincaru, detineau suprafete in zona unde societatea World Trade Center Bucuresti ridicase, in asociere cu municipalitatea Capitalei, ansamblul de locuinte Satul Francez. Sub pretextul ca nu-i poate reconstitui dreptul de proprietate in acea zona, Basescu, prin Dispozitia nr. 1324 din 5 septembrie 2003, i-a atribuit lui Dumitru Tudor, reprezentat de Costica Constanda, "in compensare terenul de 28.518 mp, situat la limita dintre bd. Aviatorilor, bd. Mircea Eliade si str. Turgheniev, avand in vedere ca terenurile sunt in aceeasi zona urbana, dar au dotari tehnice edilitare diferite. Terenul din sos. Nordului (Satul Francez - n.r.) are coeficienti edilitari mai favorabili, valoarea terenului este mai mare si se justifica compensarea". Se poate observa, cu usurinta, in textul administrativ semnat de Basescu, o grija suspecta pentru ca nu cumva proprietarul caruia i se da terenul in compensare sa fie pagubit la "coeficienti edilitari". Tot in aceeasi zi, Basescu semneaza o dispozitie identica, nr. 1325, in favoarea lui Eugen Lincaru, reprezentat de acelasi Costica Constanda, pentru o suprafata de 4606 mp, situata tot in Parcul Bordei. Dispozitie data cu aceeasi grija pentru "coeficientii edilitari" ai petentilor Lincaru-Constanda.
Alaturi de primarul general Traian Basescu, cele doua dispozitii date in favoarea lui Constanda sunt semnate de Dumitru Stanescu, secretar general al municipiului Bucuresti, si avizate de Adrian Iordache, directorul general al Directiei generale juridice, si de Cristina Setran, directorul Directiei patrimoniu, din Primaria Capitalei. Trei oameni de incredere si protejati ai lui Basescu, ramasi si in echipa lui Adriean Videanu.
Minciuni in acte
In timp ce primarul Basescu il "compensa" de urgenta pe Constanda cu cele doua terenuri din Parcul Bordei, el ii trimitea la plimbare pe alti petenti, cel putin la fel de indreptatiti ca Dumitru Tudor si Eugen Lincaru. Numai ca spre deosebire de cei doi, ceilalti petenti nu il aveau drept "reprezentant" pe omul de afaceri Costica Constanda. Cel care, dupa cum s-a vazut, a avut o influenta extraordinara asupra lui Basescu. Un exemplu in acest sens este cazul Ioanei Angelescu si al Getei-Nora Angelescu Monteoru, urmasele lui Constantin Angelescu Monteoru. Dr. Angelescu Monteoru, proprietarul ale carui urmase sunt cele doua doamne, a cumparat in iulie 1943 un teren in suprafata de 10.140 mp, situat in zona fostei pepiniere a Nordului, fosta mosie Montesquieu. Dupa intrarea in vigoare a Legii 18/1991, la cererea lor de reconstituire a dreptului de proprietate li s-a raspuns ca terenul care a apartinut dr. Angelescu a fost parcelat si distribuit fostilor membri cooperatori. Dupa modificarea Legii 18, cele doua mostenitoare s-au adresat din nou autoritatilor si au solicitat reconstituirea dreptului lor de proprietate pe alt amplasament. Dupa efectuarea mai multor expertize tehnice, au solicitat, prin cerere expresa, ca reconstituirea sa se faca asupra terenului in suprafata de 10.140 mp., situat pe bulevardul Mircea Eliade, fara numar, colt cu strada Turgheniev, in Bucuresti, adica tot in Parcul Bordei. Pe 18 decembrie 2002, Comisia Municipiului Bucuresti de aplicare a Legii Fondului Funciar a respins insa cererea celor doua urmase ale demnitarului liberal interbelic, cu motivarea ca "terenul se afla in domeniul public al Muncipiului Bucuresti". Ceea ce era o minciuna cat se poate de penala.
Rezervat pentru Constanda
Mostenitoarele fostului demnitar interbelic au actionat in instanta Primaria Capitalei pe motiv ca cererea de acordare a unui teren in Parcul Bordei a fost respinsa fara motiv. In timpul procesului, functionarii municipalitatii au incercat sa induca intanta in eroare si sa ascunda situatia juridica a Parcului Bordei.
Prin adresa nr. 1765/10075 din 2 iunie 2003, deci cu doar trei luni inainte de a-l "compensa" pe Constanda, omul de baza al lui Basescu, secretarul general al Primariei Capitalei Dumitru Stanescu transmitea instantei ca "terenul respectiv constituie proprietatea municipiului Bucuresti, facand parte din terenurile expropriate in vederea asanarii lacurilor raului Colentina, insa in prezent nu a fost emis un act normativ de trecere in domeniul public al Municipiului Bucuresti a acestui teren". Cu alte cuvinte, Stanescu incerca sa fie cat se poate de evaziv in raspunsul sau, tocmai pentru a nu le da terenul celor doua mostenitoare si a-l "prezerva" pentru Constanda. Dupa multe interogatorii si mai ales dupa nenumarate tergiversari si fentari din partea samsarilor din Primaria Bucuresti, judecatorii stabilesc faptul ca "nu s-a dovedit fara echivoc ca terenul in litigiu se afla in proprietatea publica a statului", instanta constatand "ca acest teren face parte din domeniul privat al municipiului si, prin urmare, este la dispozitia comisiei in vederea reconstituirii dreptului de proprietate in baza legilor fondului funciar". Cu alte cuvinte, magistratii de la Judecatoria Sectorului 1, care au judecat cauza pe fond, si-au dat seama ca samsarii din subordinea lui Basescu doresc sa se creada ca terenul respectiv ar face parte din domeniul public al Primariei Capitalei, pentru a nu reconstitui dreptul de proprietate al urmaselor fruntasului liberal interbelic. Dar, sub protectia aceleiasi situatii voit echivoce, sa poata reconstitui dreptul de proprietate al tripletei Tudor-Lincaru-Constanda. Sentinta data de instanta de fond, respectiv Judecatoria Sectorului 1, a ramas definitiva, prin respingerea apelurilor de catre Curtea de Apel Bucuresti. In ciuda acestor sentinte, celor doua doamne Angelescu nu le-a fost retrocedat terenul din Parcul Bordei deoarece, cum am aratat, el era rezervat de Basescu pentru Constanda. De altfel, conform unor surse din Primaria Generala, cele doua dispozitii date de Basescu in favoarea lui Constanda sunt singurele pe care actualul sef al statului le-a emis pentru atribuire in compensare, pe vremea cand era edilul-sef al Capitalei. Astfel, cele doua dispozitii emise de Basescu au fost date cu incalcarea si fraudarea legii, actualul presedinte stiind ca terenul pe care il dau lui Constanda era in litigiu de mai mult timp.
Bonus de 28.000 de mp in spatele Guvernului
Ultima gaselnita a lui Costica Constanda este declaratia acestuia conform careia a vandut o parte din terenul pe care il detine unor ucraineni. Mai precis, ca a instrainat 5.000 de mp din totalul de 33.000 mp cu care a fost improprietarit prin semnatura lui Basescu. Acum el cere consilierilor sa aprobe un PUZ pentru suprafata pe care pretinde ca a vandut-o. Pentru restul de 28.000 de mp solicita depoul RATB din spatele Guvernului. Astfel, afaceristul Constanda se alege cu doua blocuri in Parcul Bordei si cu un teren langa Piata Victoriei. Daca accepta conditiile omului de afaceri, municipalitatea scapa de plata despagubirilor de 17 milioane euro, cu care instanta a impovarat-o.
Acuzatii de mita
La ultima sedinta a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, s-a cerut infiintarea unei Comisii care sa negocieze cu Costica Constanda. Propunere care a fost amanata, urmand sa fie discutata intr-o alta sedinta. Desi municipalitatea are de plata peste 17 milioane de euro drept daune, atat unii consilieri cat si secretarul general al Capitalei, Dumitru Stanescu, au fost acuzati ca au luat mita pentru a trece prin Consiliu doleantele lui Constanda. In special PD s-a luptat multa vreme pentru a obtine actele dorite de omul de afaceri. De altfel, nu cu mult timp in urma, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice din Ministerul Culturii s-a intrunit pe furis, a doua oara, fara stirea ministrului Culturii, pentru a-i aproba lui Constanda proiectul de a construi un cartier rezidential in Parcul Bordei. Actul a fost semnat de secretarul de stat PD de atunci, Ioan Onisei.
Mostenirea ministrului Angelescu
Dr. Constantin Angelescu a fost una dintre cele mai marcante figuri ale perioadei interbelice. Liberal, ca si socrul sau Grigore Monteoru, a fost ministru in timpul guvernarilor PNL si un mare colectionar de arta. A fost proprietarul complexului in care functioneaza Hotelul "Lido" si coproprietar al minei de petrol, statiunii balneare, vilei si parcului dendrologic si al mai multor mosii si paduri ale lui Grigore Monteoru. Constantin Angelescu, casatorit cu fiica lui Grigore Monteoru, Virginia, a urmat cursurile Facultatii de Medicina din Paris, a fost ministrul Lucrarilor Publice in guvernul condus de I.C. Bratianu (1914 - 1916), ministru plenipotentiar al Romaniei in S.U.A., (1917 - 1918), ministrul Cultelor si Instructiunii Publice in guvernul lui Ion I.C. Bratianu, ministrul Instructiunii Publice in acelasi guvern (1922 - 1926), presedintele Comitetului de conducere al Ateneului Roman (24 iunie 1924), membru al Societatii Internationale de Chirurgie din Bruxelles, ministrul Instructiunii Publice, Cultelor si Artelor in guvernul lui I.G. Duca (1933 - 1934) si ministru al Instructiunii Publice in toate cele patru guverne conduse de Gheorghe Tatarascu. S-a stins din viata pe patul Spitalului Francez din Bucuresti, dupa ce a fost alungat din propria casa. A fost inmormantat in cavoul unei cunostinte din cimitirul Bellu.

---

Despre autor: