Procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), Daniel Morar, a acordat un interviu halucinant postului Radio Romania Actualitati, in care, printre altele, a fost in stare sa spuna ca "zona caltabosi" a dosarului Ciorba - Muresan - Remes ar fi o inventie a presei. Prezentam, in randurile urmatoare, interventia integrala a sefului DNA, cu amendamentul ca intertitlurile apartin redactiei.
 

a— Realizator: Buna ziua, domnule procuror-sef.  
a— Daniel Morar: Buna ziua.  


a— Realizator: Bine ati venit la RADIO ROMANIA, inteleg pentru prima data?  
a— Daniel Morar: Da, pentru prima data.  


a— Realizator: Asadar, in direct cu dumneavoastra, prima intrebare - cum este sa conduceti o institutie prinsa intre termopane, palinca, caltabosi, euro, masini de lux, autodenunturi primite de la posesori de case, parca copiate din telenovelele latino-americane, ascultari de telefoane justificate sau nu si acuzatii de politie politica, pe de o parte, iar de partea cealalta eticheta de cel mai corupt stat din Europa, ochi indreptati impotriva Romaniei in lupta anticoruptie, stat in care nimeni nu a fost dovedit in instante ca fiind mare corupt, ceea ce a creat suspiciuni si sunt aduse critici severe din partea Uniunii Europene, voci de politicieni spun chiar de o posibila activare a clauzei de salvagardare.  
a— Daniel Morar: Trebuie sa le luam pe rand pentru ca mi-ati pus mai multe intrebari intr-o singura fraza. Sa conduci o asemenea institutie este un lucru extrem de interesant, dar de aici si pana la o institutie cuprinsa intre caltabosi si termopane este cale lunga.   


a— Realizator: Dar acolo sunteti la nivelul perceptiei, din nefericire.  
a— Daniel Morar: A unei parti a presei, categoric. Adica, lumea bagatelizeza, sunt chestiuni extrem de serioase care sunt bagatelizate. Stiu de unde vine ideea cu termopanele, insa se ignora un lucru, acel dosar, cunoscutul dosar "Zambaccian", nu a avut doar partea cu termopane, ci a avut mult mai multe aspecte. Este vorba de o valoare a mitei de peste 1 milion de euro, 1.300.000 - 1.400.000 de euro, daca imi aduc bine aminte. O parte reprezentau termopanele, termopane care au fost evaluate la cateva sute de mii de euro, deci oricum ar fi, nu este o bagatelizare.   


a— Realizator: Maine se judeca acest dosar la Instanta Suprema. Ce credeti ca se intampla?  
a— Daniel Morar: Nu. Maine este un termen in care judecatorii Inaltei Curti, probabil ca vor lua o decizie ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale in care s-a stabilit ca si fostii ministri au nevoie de un aviz de la Presedintie pentru a fi cercetati.  


a— Realizator: Asadar, o noua amanare in solutionarea acestui caz? Cum l-ati privit, ca un caz de imagine sau este un caz de mare coruptie?  
a— Daniel Morar: Este un caz real, nu este un caz de imagine, iar maine, categoric, ca sa va raspund, nu se va da o solutie pe fond, adica nu va stabili nimeni daca cel trimis sau cei trimisi in judecata sunt vinovati sau nu. Maine inca se discuta tot chestiuni de procedura.  


a— Realizator: Cand credeti ca se va rezolva acest dosar? Ati promis si mi-au semnalat si colegele mele ca, exact acum un an, ati spus ca avem pe rol sase mari dosare de coruptie. A trecut un an si cate s-au rezolvat?  
a— Daniel Morar: Pai, de doi ani, de cand conduc aceasta institutie, pe rolul instantelor sunt deja aproximativ 15 dosare de mare coruptie. Din punctul nostru de vedere, al procurorilor, lucrurile sunt rezolvate, ca noi suntem responsabili cu inceperea si finalizarea anchetelor. In fata instantelor de judecata suntem o parte, sustinem cauzele, dar nu noi dictam mersul acelei cercetari judecatoresti, ci judecatorul. Facem cerere si asteptam.


Media e de vina si ataca procuroriia— Realizator: Propriu-zis, cate dosare aveti in lucru acum? Deci la ce se asteapta opinia publica? Este un razboi politic, cam asa este perceput acum, este o lupta politica, care pe care, sau sunt cazuri reale?  
a— Daniel Morar: Doamna Ilies, categoric ca este o lupta politica in aceasta tara, dar noi nu facem parte din ea, ca unii sau altii vor sa ne includa, e treaba lor, incercam sa ne mentinem pe linia data de legile noastre de functionare. Deci noi daca instrumentam un dosar, daca se afla ca este cercetat un om politic, un om cu functie publica, categoric se ajunge din partea lor la eticheta de dosar politic. Adica ce constatam noi? Ca nu raspund pe fond acuzatiilor, adica nu raspund la intrebarea procurorilor. Ai luat mita, nu ai luat mita, ai cauzat un abuz, un prejudiciu sau nu, ci din start nu dau nicio declaratie, si este un dosar politic, abia apuc sa ajung in fata instantei de judecata. Cand ajunge in fata instantei de judecata, tot experienta anterioara ne arata, tine instanta cam un an si jumatate doar cu exceptii. Asta in ceea ce priveste, haideti sa spunem, dosarele de mare coruptie, nu? dosarele cu politicienii la varf, parlamentari, fosti membri ai guvernului, secretari de stat sau asa mai departe. Dar pe dosarele de medie coruptie, pentru ca noi nu suntem competenti pe dosarele de mica coruptie, ci de medie si de mare coruptie. Pe dosarele de medie coruptie, avem doar de la inceputul anului 2006 si pana in prezent, deci un an si jumatate, exact perioada evaluata de CSM, de inspectorii CSM, avem undeva la 450 de persoane care au fost condamnate definitiv si nedefinitiv pentru infractiuni de coruptie si asimilate, iar aceste persoane nu sunt persoane neimportante, sunt magistrati, adica judecatori, procurori, ofiteri de politie, generali de armata, presedinti de consilii judetene, directori de institutii, de administratii financiare, adica chestiuni foarte serioase si asemenea condamnari nu a avut Romania pana acum. Insa e ceva ce tine de mersul presei. Lumea e foarte interesata, presa, de dosarul... cand apare la procuror, de noutate. Adica da preponderenta noutatii si nu se mai intereseaza de finalizarea dosarului. Iar toate lucrurile astea pe care vi le spun, aceste hotarari de condamnare sunt reale, se consulta in statistici.  
a— Realizator: Acum, nu puteti sa negati interesul presei romanesti si celei internationale cand sunt acuzati ministri, ministrii actuali, un fost prim-ministru. Asadar, interesul este mare din partea tuturor. Dar vorbeati de faptul ca o parte a presei, ca presa... va simtiti amenintat de cineva? Sunt presiuni asupra dumneavoastra din partea politicului, din partea presei, ce rol are presa pentru DNA?      
a— Daniel Morar: Presiuni in sens clasic nu sunt. Adica nu am primit un telefon sa mi se spuna sa fac asa sau nu. Dar categoric ca nici eu si nici procurorii de caz nu putem ignora presiunea mediatica. Eu nu spun...nu-i condamnam pe ei, dar e o realitate, nu? Daca in fiecare zi apar articole denigratoare la adresa unui procuror de caz, la adresa procurorilor sefi, nu te simti tocmai confortabil. Dar vreau sa va spun ca asta nu schimba cu nimic lucrurile astea. Oamenii aia de acolo, oricum, isi fac treaba, ca ne ataca presa sau ca nu ne ataca presa.  


a— Realizator: In raportul CSM si chiar dumneavoastra, in pledoaria dumneavoastra, dar si ministrul justitiei, ati subliniat ca este o lipsa mare de personal. Si procurorul Republicii, doamna Kövesi, a spus ca sunt 544 de posturi libere. Daca puteti sa mi le confirmati. La dumneavoastra, la DNA, sunt un numar de sute... libere?  
a— Daniel Morar: Nu, la noi nu are cum sa aiba un numar de sute, pentru ca noi de toti suntem 145 in schema. In toata tara sunt 145 de posturi de procurori anticoruptie, dintre care sunt ocupate undeva la 120. Sectiile operative, sa spunem, au lucrat o buna parte din acest ultim an si jumatate undeva, cu putin peste jumatate. Deci va dau un exemplu! Din 13 posturi lucrau cu sapte, din 15 posturi lucrau cu opt sau cu noua. Cam...  


a— Realizator: Care-i media de varsta, domnule procuror sef?  
a— Daniel Morar: Cred ca undeva pe la...intre 35 si 40 de ani, aproximativ.  


a— Realizator: Care este atmosfera acum in DNA, la aceste presiuni de perceptie, ca sa nu mai spun presiuni traditionale in sensul clasic, la aceste presiuni de perceptie asupra celor care instrumenteaza aceste cazuri, datorita si varstei, pe de o parte, experientei de viata, care este normala, si lucrului propriu-zis, in atmosfera aceasta?    
a— Daniel Morar: Un om la 40 de ani, cred ca se gaseste chiar la deplina maturitate intelectuala si nu cedeaza chiar asa usor presiunii. Atmosfera este buna. Sigur ca si procurorii resimt ca o nedreptate acuzele, atunci cand acestea sunt nedrepte. Dar isi fac treaba, de asta sunt platiti si cred in asta./mt/  


Chiuariu a cerut intempestiv revocarea lui Tulusa— Realizator: Ati facut un corp comun in jurul procurorului sef de la Sectia a doua, Doru Tulus. Si dna procuror general al republicii a decis sa apere activitatea sectiei propriu-zis si chiar a domniei sale. Si totusi, raportul CSM, pe 244 de pagini, cum dvs spuneati, scoate in evidenta unele lucruri mai speciale care s-au intamplat in acea sectie. Si cea mai grava acuza sunt unele solutionari de cauze care nu se regasesc in Codul de Procedura Penala. Ce spuneti dvs, ca sef al dlui Tulus, acum, ca suntem intr-un dialog sa spunem asa, intim, dupa momentele acestea de presiune.  
a— Daniel Morar: Nu doar dna procuror general si cu mine l-am aparat pe dl Tulus, ci si colegii lui. Daca ati vazut, au fost mesaje in care au protestat cu privire la maniera intempestiva in care ministrul justitiei a cerut revocarea dansului. Era o cerere pe o jumatate de pagina in care se invocau niste argumente care nu rezistau.  


a— Realizator: Si totusi, CSM va discuta aceasta problema.  
a— Daniel Morar: Da, pentru ca dl ministru ieri sau alaltaieri a spus ca cere repunerea pe rol, deci cu siguranta va face obiectul unei sedinte viitoare a CSM, a Sectiei de Procurori. Acum, deci dupa ce dl ministru a solicitat, cei din Sectia de Procurori, care trebuie sa dea un aviz, au analizat-o si au spus ca nu e argumentata si asa s-a ajuns la dispunerea acestui control. Si atunci, aproape in mod firesc, s-a concentrat, desi era un control de fond, care privea intreaga activitate a structurii centrale, atentia s-a indreptat asupra sectiei conduse de procurorul sef tulus, nu se putea ignora aceasta legatura de cauzalitate. Insa...  


a— Realizator: ... E si normal, chiar dvs ati spus ca era normal.  
a— Daniel Morar: Da, oarecum, insa in Ghidul de inspectie al CSM se spune clar ca o institutie controlata trebuie sa se faca dupa anumite reguli, iar raportul de control trebuie sa fie unitar, omogen si sa dea o situatie completa si veridica asupra activitatii intregii institutii. Daca facem...  


a— Realizator: ... Bine, aceasta parte a dvs si pledoarie dupa sedinta CSM a fost insusita de inspectorii respectivi, acestia declarand ca la urmatorul control vor lua pe rand toate structurile. Dar sa ne referim la acest control, care a fost, si la acuzele de incalcare a Codului de Procedura Penala in vigoare si la originalitatea unor decizii, in sensul acesta. Va rugam sa ne clarificati lucrurile acestea.  
a— Daniel Morar: Astea sunt expresii plastice ale inspectorilor care au intocmit raportul. Nu erau...  


a— Realizator: ... Le-am preluat si noi, va rugam sa ne iertati.  
a— Daniel Morar: Categoric, categoric, nu e o critica. Insa in intreg sistemul Ministerului Public exista o cartare, adica nu toate plangerile, nu toate denunturile, nu toate sesizarile care vin la procurori se inregistreaza la acel «/P», de la penal. Ci avem un sistem de cartare, noi il numim «/VIII/1» si «/II/2», unde se inregistreaza cu predilectie acele plangeri si sesizari care nu au un caracter penal, deci plangeri formulate generic. Va dau un exemplu. Am primit o plangere in care se reclama intregul parlament si guvern pentru faptul ca au incalcat procedura sau ca au comis fapte de coruptie si de abuz aproband si adoptand un act normativ. Evident ca nu poti sa inregistrezi o asemenea sesizare la «/P», pentru ca ar insemna automat ca acele persoane, 500 de parlamentari, sunt cercetati la penal. Si atunci se formeaza acea cartare de «/VIII/1», unde se incearca precizarea obiectulu plangerii, adica spune concret /.../, ei asta fac, adopta acte normative; cu ce au incalcat legea? Daca se constata ca acea sesizare este absolut gratuita, procurorul nu mai da solutie de neincepere a urmarii penale, de scoatere - fata de cine? fata de 500 de parlamentari si fata de 20 de membri ai guvernului -, ci da o solutie de clasare pe legea petitiilor. Lucrul acesta se intampla in tot sistemul Ministerului Public, a fost gasit si la alte sisteme de parchet si n-a fost considerat de inspectori, chiar de aceiasi inspectori, ca fiind o neregula grava. Pentru ca este la latitudinea procurorului sa examineze la o prima vedere si sa hotarasca: il duc in penal sau nu-l duc in penal./gi/  Va mai dau un exemplu ca sa fiu si mai clar inteles. Este situtia in care un justitiabil face plangere impotriva intregii instante, sau intregului complet. Spune: fac plangere pentru luare de mita impotriva intregii instante, pentru ca, nedandu-mi dreptate mie in proces, sigur a fost corupta. Cum poti sa inregistrezi o asemenea plangere la penal? si atunci o inregistrez la /VIII/1 sau /II/2 si daca evident nu se confirma ceea ce spune, dai o solutie de clasare. Deci este o solutie neprevazuta de Codul de Procedura Penala, dar noi nu lucram doar dupa acela, avem aceste doua solutii. Daca legiuitorul vrea sa nu mai lucram cu aceste solutii si sistemul Ministerului Public, CSM nu are decat sa hotarasca sa scoata aceasta cartare de /VIII/1 si /II/2, si atunci orice sesizare vine la Ministerul Public, se inregistreaza la Penal, dar asta este foarte grav, pentru ca si daca reclama unul ca i s-a stricat casa din pricina unui fulger, automat trebuie sa punem un P, ajungem la solutii ridicole, deci nu sunt printre solutiile clasice din Codul de Procedura neincepere-scoatere-rechizitoriu, dar este o solutie prevazuta de o alta lege, cu care procurorul lucreaza ca asa este sistemul. Sa il schimbe.  


a— Realizator: Pai si Codul de...Dupa ce Cod de Procedura Penala se lucreaza acum in Romania? Iata o intrebare de 100 de puncte pe care v-o pun? a— Daniel Morar: Raspunsul tot de 100 de puncte. Dupa Codul de Procedura Penala in vigoare, nu este decat unul.   


a— Realizator: Care este acela?  
a— Daniel Morar: Este Codul de Procedura Penala si Codul Penal din 1969, care este modificat de multe ori.  


a— Realizator: Nu cel din '77 si cu cel din 2004?  
a— Daniel Norar: Este din...Sunt atatea...Si in 2006 am avut modificari ale Codului, nu in partile lui esentiale. Acum, Ministerul Justitiei lucreaza la un nou Cod de Procedura...  


a— Realizator: Da, dar nu este in vigoare deci vorbim despre cel in vigoare.  
a— Daniel Morar: Nu este in vigoare. Da, este un cod care este din 1969 si care a tot fost modificat. In '73 si...se modifica foarte des, mai ales in ultima perioada.  

a— Realizator: Da, deci noi stim ca, pana in 2004 au fost de 4 ori, '69-2004 de 4 ori.


400 de telefoane ascultate la DNACum justificati faptul ca, iata, apar asemenea acuzatii de spionaj in 2007, 2006 de fapt a fost, sunteti acuzati de ascultari ilegale de telefoane, generalizate, in lant s.a.m.d. Iata, primul ministru ieri, nu spun ca din cauza DNA, dar spun asa ca idee de suspiciune, a hotarat ca telefoanele sa fie inchise, sa aiba un regim special in sediul guvernului, asadar cu totii suntem cuprinsi de, nu stiu, o intoarcere in timp, nu vi se pare domnule procuror?  
a— Daniel Morar: Deci mai intai acuzatii de spionaj, nu cred ca ati auzit din partea vreunuia din cei de la DNA. Sau cine formuleaza astfel de acuzatii?  


a— Realizator: Deci cei care au fost acuzati pentru marile privatizari in domeniul petrolului...  
a— Daniel Morar: Nu sunt la DNA...  


a— Realizator: Nu din partea DNA...  
a— Daniel Morar: Nu sunt la DNA si prefer sa nu vorbesc despre asta. Sunt dosarele altor colegi, nu.  


a— Realizator: ...dar au aparut asemenea lucruri...Nu este acelasi Cod de Procedura Penala? De aici am pornit noi discutia.  
a— Daniel Morar: Deci nu vreau sa discut. Sunt dosare ale altor colegi, sa raspunda ei la intrebari de genul asta. Banuiesc ca au raspunsuri. Haideti sa vorbim de interceptarile...  


a— Realizator: Cu ascultarile telefonice.  
a— Daniel Morar: Da, cu ascultarile telefonice.  


a— Realizator: Cine da ordin sa se asculte un telefon? Procurorul general, SRI, dvs sau judecatorul?  
a— Daniel Morar: Nu. Sunt situatii diferite. Pe Legea sigurantei...in toate cazurile ordin de a se asculta, autorizatie de interceptare o da judecatorul, de la diverse niveluri, incepand de la judecatorie pana la Inalta Curte. Procurorul este cel care cere. Daca avem interceptari pe Legea sigurantei nationale, dar care, pe noi, cei de la DNA, nu ne intereseaza pentru ca nu instrumentam infractiuni la Legea sigurantei nationale, este o alta procedura in care procurorul general trimite la Inalta Curte si judecatorul de la Inalta Curte decide. Noi vorbim de interceptarile pe Codul de Procedura Penala, dupa care lucram. Este urmatoarea procedura. Daca este caz de urgenta si de necesitate, procurorul poate sa dea o autorizatie de interceptare pe 48 de ore, cu obligativitatea ca in acest interval de timp judecatorul sa i-o confirme. Daca noi vrem mai mult, sa ascultam un telefon si dupa depasirea celor 48 de ore, solicitam judecatorului. Prin urmare, judecatorul este stapanul absolut al acestei institutii din Codul de Procedura Penala.  


a— Realizator: Sunteti acuzat ca, in fazele de urmarire penala, premergatoare urmaririi penale, sunt ascultate telefoanele. Este corect sau nu?  
a— Daniel Morar: Cine face acuzatia asta nu cunoaste legea. Deci in faza premergatoare urmaririi penale, in actele premergatoare este posibil, conform procedurii, sa se asculte telefoanele. Deci este legea, pe care nu noi am facut-o, ca a facut-o parlamentul, este corecta, este absolut corecta.  Pentru ca, odata cu inceperea urmaririi penale, esti obligat sa ii aduci deindata celui invinuit fapte, acuzatia, la cunostinta. Pai din moment ce ii aduci acuzatia la cunostinta, ce efect mai au ascultarile convorbirilor telefonice. Dar ascultarile convorbirilor telefonice in faza actelor premergatoare sunt perfect legale, justificate si sunt permise de lege, sunt prevazute in lege, mai mult decat atat.  


a— Realizator: Domnule procuror-sef cate telefoane sunt ascultate? Nu o sa va cer cine, dar cate sunt la ora actuala ascultate?  
a— Daniel Morar: Nu pot sa va spun exact cifra, insa noi am raspuns ministerului, ministrului de justitie care ne-a solicitat asemenea date, evident pe dosarele solutionate, pe cele in curs nu dam nici macar date.../.../  am raspuns si unor ONG-uri cu privire la.../me/  


a— Realizator: Ne raspundeti si noua, va rugam!  
a— Daniel Morar: Dar nu mai stiu exact. Cred ca au fost aproximativ 400 de autorizatii de interceptare intr-un an si jumatate. Nu mai stiu exact.   


a— Realizator: Acestea sunt in lant?  
a— Daniel Morar: Cum adica in lant?  


a— Realizator: Deci, cineva este ascultat si toti cei cu care intra in legatura sunt ascultati, la randul lor?  
a— Daniel Morar: Nu. Autorizatia se da pe o persoana. Spune asa legea: Interceptarea convorbirilor si comunicarilor purtate de o persoana. Eu nu am de unde sa stiu, ca procuror, si nici judecatorul nu are de unde sa stie cand da autorizatie pe Morar Daniel cu cine vorbeste Morar Daniel. Poate sa vorbeasca cu o suta de persoane. Deci, nu este nici intr-un stat din lume asa ceva, ca este imposibil.  


a— Realizator: Asa dar, dumneavoastra.....  
a— Daniel Morar: Dar vreau sa va mai spun ceva cu asta. Ce este important? Din toate interceptarile provizorii date de procuror, v-am spus, de 48 de ore.....  


a— Realizator: In faza de preurmarire....  
a— Daniel Morar: Sau in faza de urmarire penala, da, in toate autorizatiile provizorii, acele de 48 de ore inainte de interventia judecatorului, in tot cursul anului 2006, una singura nu a fost confirmata de judecator, iar in cursul anului 2007 pana in prezent, sapte luni, una singura nu a..., din sute. Deci toate au fost confirmate, toate autorizatiile noastre sunt date de judecatori, iar in raportul CSM, oamenii nu au luat in considerare aspectele pozitive, se spune clar ca din verificarile inspectorilor a rezultat ca au fost respectate intru-totul dispozitiile privitoare la emiterea autorizatiilor de interceptare si interceptarea telefoanelor. Deci totul este corect.  


a— Realizator: Oamenii care sunt ascultati sunt instiintati?   
a— Daniel Morar: Categoric.  


a— Realizator: Foarte multi care ies de la DNA acuza ca sunt instiintati ca le-a fost ascultat telefonul.  
a— Daniel Morar: Da, este corect ce se intampla, pentru ca in Codul de Procedura Penala se prevede urmatoarea chestiune: Atunci cand se da o solutie de netrimitere in judecata, ca este scoatere ca este neincepere, in mod obligatoriu procurorul, inainte de a da o solutie, trebuie sa-l cheme pe cel ascultat si sa-i aduca la cunostinta, ati fost ascultat in perioada cutare si cutare, dupa care interceptarile nu mai ajung nicaieri, se tin la arhiva inchise in regim de siguranta, la arhiva organului judiciar, urmand sa fie distruse dupa trecerea termenului de prescriptie. In cealalta situatie, cand este trimis in judecata, exista procedura si momentul prezentarii materialului de urmarire penala, adica a prezentarii intregului dosar, declaratii, cand implicit cel ascultat ia cunostinta despre faptul ca a fost interceptat.  


Presa a inventat caltabosiia— Realizator: Sa ne referim la cazul despre care se face vorbire in aceste zile, cel legat de palinca, caltabos si euro, posibile masini de lux, ascultari de telefoane, flagrante si asa mai departe. Ce s-a intamplat acolo?, domnule Daniel Morar. Cu ce ne confruntam noi? S-au scurs informatii pe undeva? Este un caz fericit? Este un caz nefericit? Este un abuz? Cum il priviti dumneavoastra?  
a— Daniel Morar: Este un caz ca oricare altul. Nu este nici un abuz....  


a— Realizator: S-ar parea ca intrati cu mult zgomot.  
a— Daniel Morar: Zgomot pe care nu-l facem noi, pentru ca noi trebuie, au fost....  


a— Realizator: Si societatea conteaza in acest moment.  
a— Daniel Morar: Categoric. Acest dosar a fost la tribunal, acest dosar a fost Curtea de Apel, acest dosar l-am trimis prin procurorul general presedintelui Romaniei, ca stiti ca acest dosar este legat de solicitarea de avizare a cercetarii domnului ministru Remes, iar acest dosar urmeaza acelasi tipic ca si altele. Adica: au fost, ca se stie deja, ca presa a scris, s-a vazut, au fost autorizatii de interceptare a convorbirilor telefonice, au fost autorizatii emise de judecator, de imagini, s-au realizat toate aceste activitati tehnice, este totul in regula si asteptam sa se ajunga. Nu pot sa vorbesc mai mult, iar produsele de care vorbiti acolo, ca este caltabos, ca sunt bani, ca este nu stiu ce......  


a— Realizator: Nu le-am inventat eu si nici presa nu le-a inventat.  
a— Daniel Morar: Categoric, asta cu caltabosii va spun cu siguranta ca a inventat presa.  


a— Realizator: Aoleu!  
a— Daniel Morar: Nu era, nu reiese de nicaieri din dosar ca ar fi vorba de caltabosi. In comunicatul nostru, pe care l-am dat destul de sec si profesionist, am spus produse in valoare de.. si 15.000 de euro. De unde s-a scos ca este vorba de caltabosi? Daca o fi spus..., noi nu stim ca este vorba de caltabosi, noi nu stim. Procurorul de caz si eu, care am vazut dosarul, nu stiu daca este vorba de caltabosi. Acuma ca sa facem asa o ......  


a— Realizator: Dar, uite, in aceeasi speta, primul-ministru a declarat ca instiintarea care i-a venit domniei sale din partea procurorului republicii spune de trafic de influenta si ceea ce domnul ministru Remes a primit este luare de mita. Cum este pana la urma? Iata, trafic de influenta este una, luare de mita este altceva.   
a— Daniel Morar: Astea sunt niste institutii care nu sunt prevazute in Codul de Procedura Penala.  


a— Realizator: Ah, nici trafic de influenta, nici....  
a— Daniel Morar: Nu, nu, nu vorbesc de institutii, vorbesc de institutia comunicarii, da?   
a— Realizator: Aoleu!  
a— Daniel Morar: Comunicarea pe care a facut-o procurorul general primului-ministru este prevazuta abia in ultima ordonanta cu privire la comisia...  


a— Realizator: Pai, poate sa spuna intr-un fel acolo si in alt fel...  
a— Daniel Morar: Nu, nu. Este in regula. Spune ca procurorul general al Romaniei cere presedintelui Romaniei aviz pentru nu stiu ce, zice, iar in acel moment il instiinteaza si pe premier despre fapta.....  


a— Realizator: Pai si poate sa instiinteze doua puteri ale statului, sa spunem asa, cu doua....  
a— Daniel Morar: Nu, n-a instiintat cu doua.... Este o confuzie. Eu nu am vazut sesizarea pe care i-a facut-o doamna procuror general. Ea a spus, dar potrivit legii, a trimis dosarul la presedinte si i-a spus premierului, i-a comunicat premierului: am sesizat presedintele ca sa avizeze urmarirea penala pentru fapte, iar faptele astea de coruptie, trafic, mita, nu stiu ce, sunt reluate toate in Legea 78 si, daca-mi aduc eu bine aminte, in Legea 78; domnului Remes i s-a comunicat ca este cercetat pentru fapte de coruptie din Legea 78. Toate infractiunile, trafic de influenta, luare de mita, primire de foloase necuvenite si inca una, cumpararea de influenta sunt denumite generic infractiuni de coruptie, care sunt atat in Codul Penal, cat si in Legea 78. Deci este absolut corect ce i s-a comunicat, iar incadrarea juridica corecta este obligat procurorul sa-i o aduca la cunostinta doar invinuitului si procurorul poate sa o schimbe, atat el, cat si instanta, oricand pe parcursul derularii unui proces, pentru ca nu ai la indemana tot timpul, la inceputul unei cercetari, toate elementele ca sa-ti dea incadrarea juridica care va ramane. Deci este institutie......  


a— Realizator: Dar sunt totusi doua comunicari...
a— Daniel Morar: Da, este una care este... Dar nu sunt doua comunicari incorecte, nu dau date gresite.  


Autoaparare si solidaritatea— Realizator: Domnule procuror-sef, se vorbeste mult de aceasta comisie care, pana la urma, decide o incepere de urmarire penala pentru ministri in functie sau fosti ministri. Va afecteaza activitatea faptul ca trece dintr-un loc in altul, ca vine aceasta ordonanta, care amana cu 30 de zile?  
a— Daniel Morar: Aceasta comisie nu trece dintr-un loc in altul, ci ramane direct la Presedintie. Acum, eu vorbesc mai mult de principiu pentru ca, potrivit ultimei modificari legislative, nu mai pot sa solicit eu, ci trebuie sa trec prin, sa trimit solicitarea doamnei procuror general si dansa solicita presedintelui. Relatia procurorului general este cu presedintele, adca procurorul general cere presedintelui sa avizeze urmarirea penala pentru ca asa spune Constitutia. Ca o lege ordinara, ca o lege prevede ca presedintele are un organism tehnic consultativ, este altceva. Pe procurorul general nu il intereseaza acest lucru.  


a— Realizator: Puteti sa continuati activitatea? Va afecteaza?  
a— Daniel Morar: Pai, acolo unde este vorba de ministri pentru care noi am solicitat, trebuie sa stam pana in momentul in care presedintele sau parlamentul, acolo unde sunt si parlamentari, decide daca urmarim penal sau nu. Daca ei spun ca nu ii urmarim, nu avem ce sa facem.   


a— Realizator: Ati fost acuzat, intr-un fel, ca aveti, o legatura privilegiata cu presedintele tarii si ca il informati despre dosare. Este adevarat?  
a— Daniel Morar: Nu, categoric nu si acestea sunt acuzatii. Asa cum noi, procurorii, cand facem acuzatii si probam, ii invit si pe cei care fac asemenea acuzatii sa le probeze.  


a— Realizator: Care este relatia dumneavoastra cu presedintele Romaniei. Nu vorbesc de numele presedintelui, ci de institutia prezidentiala.  
a— Daniel Morar: Este o relatie insitutionala, prevazuta de lege. De pilda, in situatia aceasta, cand trebuia sa cer avizul, am cerut in patru sau cinci dosare. Evident ca a trebuit sa-i scriu presedintelui, nu? Am avut situatia cu...  


a— Realizator: Deci, va adresati direct presedintelui?  
a— Daniel Morar: Da, pentru ca asa spune legea. De pilda, a fost situatia cu seful Marelui Stat Major, cand se spune ca odata cu punerea in miscare trebuie incunostintat comandantul unitatii sau seful lui ca sa ia masura de suspendare. Era seful Marelui Stat Major, era o lacuna in lege si atunci i-am instiintat pe cei doi sefi, pe ministrul apararii si pe presedintele Romaniei. Deci, nu facem decat sa respectam legea. Presedintelui Romaniei ne adresam, evident, prin ministrul de justitie, atunci cand se propune numirea sau revocarea unora din procurorii-sefi de sectie s.a.m.d.  


a— Realizator: La cate dosare de mare coruptie la adresa ministrilor ne mai asteptam?  
a— Daniel Morar: Eu nu fac o asemenea prognoza. Ce am avut in lucru pana acum, am solicitat avizul si aceasta avalansa am explicat-o, ca asa a numit-o presa, avalansa, am explicat-o prin recenta decizie a Curtii Constitutionale. Adica, au fost patru dosare privind pe fostii ministri pentru care, in mod normal, nu ar fi trebuit sa cerem avizul si atunci acele dosare nu ar fi iesit, cum sa va spun, toate odata.  


a— Realizator: S-a spus ca atacati numai ministrii care nu sunt parlamentari, ca v-ar fi mai greu daca ar fi parlamentari. Este adevarat?   
a— Daniel Morar: Nu. Dar uitati-va pe tot ce am trimis. Ministrii, o parte dintre ei, sunt parlamentari sau fostii ministri sunt parlamentari. Nu.  


a— Realizator: Si o intrebare de incheiere, ca sa zicem asa, sa incheiem rotund, il veti apara in continuare pe domnul Tulus? Daca va fi schimbat, ce veti face?  
a— Daniel Morar: Din punctul meu de vedere, domnul Tulus are tot sprijinul, pentru ca este un procuror corect, este un bun profesionist si este determinat. In fata CSM, saptamana viitoare, sau cand va fi, trebuie sa se apere singur pentru ca este cererea lui de revocare, dar suportul meu il are.  


a— Realizator: Va asteptati sa fiti schimbat din functie?  
a— Daniel Morar: Eu?  

a— Realizator: Si daca cumva veti fi schimbat, cine va apara?  
a— Daniel Morar: Pe mine? Doar eu pot sa ma apar. Nu cer apararea numanui.  


a— Realizator: Eu va multumesc foarte mult pentru participarea la emisiune.  
a— Daniel Morar: Multumesc si eu.  


a— Realizator: Procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie. Multe au ramas de discutat, speram sa mai veniti la noi. Multa sanatate, succes in activitate. La revedere.  
a— Daniel Morar: La revedere.