Anti Nobel

Cele mai trasnite zece inventii si descoperiri, care "intai ii fac pe oameni sa rada, apoi sa se gandeasca", sunt premiate, in fiecare an, in luna oc­tombrie la Universitatea Harvard de detinatori ai prestigiosului Nobel.   Totul a inceput de la cercetari precum cele ale unui savant care facea studii asupra aparatului auditiv al puricilor. El ajunsese la concluzia ca, atunci cand puricelui i se taie picioarele, insecta nu mai aude comanda "sari!". Pentru ca astfel de "descoperiri" sa nu ramana nepremiate, revista Annals of Improbable Research (AIR) a inaugurat acum 17 ani decernarea unor premii pe masura cercetatorilor care fac exces de zel in munca lor: Premiile Ig Nobel, cunoscute si sub numele de Anti-Nobel, spectacolul-parodie la extrem de sobra ceremonie anuala a premiilor infiintate de Alfred Nobel. Categoriile Ig Nobelului se modifica de la an la an. Pe langa clasicele chimie, medicina, fizica, literatura, economie si pace, anul acesta au existat categorii precum lingvistica, nutritie, biologie sau aviatie. Toate inventiile si cercetarile care sunt premiate cu Ig Nobelul sunt insa extrem de reale.  VICTORIOSII. Cercetatorul Brian Witcombe, de la Gloucestershire Royal NHS Foundation Trust, UK, si Dan Meyer, inghititor profesionist de sabii, au fost recompensati cu premiul pentru medicina, oferit pentru studierea "efectelor secundare" dupa ingurgitarea acestui tip de arma. "A fost primul studiu legat de ranile provocate de inghitirea sabiilor. Ranirea gatului are loc mai ales atunci cand gatul este moale si umflat sau atunci cand se incearca inghitirea mai multor sabii deodata", a comentat Dan Meyer pe marginea studiului care i-a adus Ig Nobelul. Ca atare, cu un antiinflamator de "control", oricine se poate apuca de inghitit sabii. Pentru cei care prefera sa manance totusi mancare traditionala, dar au o pofta de mancare de nestavilit, comisia Ig Nobelului a acordat premiul pentru nutritie lui Brian Wansink, de la Universitatea Cornell, pentru inventarea "castronului fara fund". Wansink a declarat ca dorea sa studieze limitele apetitului uman. Si trecand de la nutritie la lingvistica, premiul pentru cea mai buna descoperire a ajuns in bratele unei echipe de trei cercetatori de la Universitatea din Barcelona care au constatat ca sobolanii nu sunt capabili sa faca diferenta intre o persoana care rosteste cuvinte in japoneza de la sfarsit la inceput si o persoana care face acelasi lucru folosind cuvinte in olandeza.  STIINTA. Pentru curiosii care vor sa stie mai multe despre "ecosistemul" din propriul pat, castigatoarea premiului Ig Nobel pentru biologie, olandeza Johanna E.M.H. van Bronswijk, de la universitatea din Eindhoven, Olanda, a pus la punct un inventar mai mult decat comprehensiv despre algele, bacteriile, crustaceele, ciupercile, insectele, paianjenii si pseudoscorpionii care ban­tuie in mod frecvent prin cearsafuri. Nici cas­ti­ga­toarea "Anti Nobelului pentru Chimie" nu propune ceva mai plictisitor, japoneza Mayu Yama­mo­to brevetand un sistem de extragere a esen­tei de vanilie din balegarul de vaca. O des­co­pe­rire pe care fermierii o vor aprecia cu siguranta. text: Adela Cristina Teodorescu

---

Despre autor: