DNA politic

ZIUA prezinta in premiera concluziile Inspectiei CSM la obiectiunile formulate de DNA, care a contestat raportul de control prin care s-au retinut grave ilegalitati la institutia condusa de procurorul-sef Daniel Morar. Ilegalitati care merg de la ascunderi de dosare, musamalizari si incalcari brutale ale legii si pana la interceptari telefonice care nu se justifica.
Concluziile finale ale Inspectiei CSM sunt devastatoare pentru intreaga conducere a institutiei anticoruptie, care a fortat in ultimele zile retractarea unor pasaje incomode din raportul de control. Replica Inspectiei CSM a ajuns astazi in mapele membrilor Sectiei de procurori a CSM si ar trebui sa conduca la sanctionarea sefilor DNA, in cazul in care membrii CSM isi vor insusi constatarile facute. Concluziile Inspectiei releva ca pe langa seful Sectiei a II-a din DNA, Doru Tulus, sunt implicati in proasta gestionare si musamalizare a unor dosare chiar sefii institutiei, respectiv procurorul-sef Daniel Morar si adjunctii sai Mircea Zarie si Carmen Galca. In conditiile a peste 100 de dosare taraganate, in care nu se gasea timpul necesar finalizarii, ne intrebam cum a avut timp DNA sa le miste, cu atata repeziciune, tocmai pe cele ale adversarilor Cotrocenilor?
Metoda "inregistrarii"
Conducerii DNA i se imputa faptul, extrem de grav, ca anumite procese verbale cu constatari de cauze tergiversate nu au fost consemnate in documentatia prezentata initial de DNA. Cap de lista al acuzarilor este Daniel Marius Morar, caruia i se resping obiectiile si i se retine ca a jonglat in darile de seama oficiale cu termenii "data inregistrarii" si "data sesizarii", cu consecinta dezinformarii CSM. Concret, inspectorii au retinut ca "procurorul-sef al DNA a dispus identificarea cauzelor mai vechi de un an de la data inregistrarii la DNA, cu consecinta evidentierii unor date nereale (...) astfel au fost evidentiate 67 de dosare mai vechi de un an de la data sesizarii, desi in realitate erau 118 dosare mai vechi de un an de la sesizare". Ca lumea sa inteleaga ce s-a petrecut cu aceste dosare, precizam ca multe plangeri penale cu fapte grave si precise, care trebuiau inregistrate direct ca dosare penale, se inregistrau mai intai ca simple sesizari, cu caracter de lucrare, si abia dupa multa vreme erau inregistrate ca dosare penale. Apoi se pretindea ca respectivele cauze nu erau tergiversate, deoarece erau, chipurile, proaspat inregistrate.
Inspectorii CSM au ramas fermi pe pozitia ca sefii DNA au depasit masura in cazul dosarelor aflate in stare cronica de tergiversare: "Cauzele vechi aflate in evidenta Sectiei a II-a nu au fost monitorizate in mod corespunzator, ceea ce a determinat ca Inspectia Judiciara sa constate o alta situatie decat cea prezentata de conducerea DNA (...) observam ca nici in adresele CSM si nici in Strategia de reforma a sistemului judiciar 2005-2007 nu se opereaza cu termenul de <<data inregistrarii>>, ci cu <<data sesizarii>>". De altfel, consecinta jongleriei cu termenii "data inregistrarii" si "data sesizarii" a fost contabilizata si de ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, care a si depus denunt penal impotriva falsificatorilor de la DNA, dupa ce a luat act de continutul primului raport al Inspectiei CSM.
Dosarele "urechistului" DNA
Inspectia a respins si criticile DNA privitoare la cele 18 dosare penale, care se aflau la procurorul Mihai Aristotel Popa (pe numele caruia, ministrul Justitiei, Tudor Chiuariu, a formulat plangere penala si cerere de excludere din Magistratura), dosare care au fost gasite in abandonare de catre inspectorii CSM. Procurorul Popa nu a facut nimic in cele 18 dosare penale, in perioada noiembrie 2006 - iunie 2007 (9 luni), dupa ce Daniel Morar l-a delegat cu incepere de la 01.11.2006 in functia de sef al Serviciului Tehnic (n.red. - unitatea de ascultari telefonice a DNA). Atat Morar, cat si adjuncta sa Carmen Galca au "uitat" de cele 18 dosare importante din portofoliul lui Popa, care au ramas astfel in nelucrare si in beneficiul celor urmariti penal.
Inspectia CSM a ramas ferma pe pozitia exprimata anterior ca "procurorul-sef al DNA trebuia sa ia masuri pentru solutionarea acestor dosare". Aceeasi culpa a fost gasita si adjunctei Carmen Galca, careia i se reproseaza: "Daca a avut cunostinta ca in cele 18 dosare procurorul nu a efectuat nici un act de urmarire penala in perioada noiembrie 2006 - iunie 2007 este inexplicabil faptul ca nu a luat nici o masura". O constatare ilara in privinta celor 18 dosare abandonate il vizeaza chiar pe seful DNA, care si-a justificat lipsa de vigilenta prin aceea ca "s-a discutat cu procurorul Aristotel Popa si acesta a afirmat ca lucreaza in dosare", justificare care nu a fost primita, intrucat atributiile de control ale sefilor unui Parchet nu se exercita prin "discutii", ci prin metode prevazute expres de lege.
Nimeni nu l-a controlat pe Tulus
Inspectia CSM a mai constatat ca procurorul-sef adjunct al DNA, Carmen Galca, a formulat la CSM unele obiectiuni si justificari privind deficiente in coordonarea si indrumarea Sectiei a II-a, de care raspundea.
"Controlul a relevat 77 de dosare in care procurorii nu au exercitat activitatea de urmarire penala, in mod ritmic", se arata in raportul Inspectiei, in care se sustine ca "in raport de aceste deficiente, se impunea ca procurorii-sefi adjuncti sa exercite un control eficient si nu sa se limiteze la intocmirea unor procese verbale pe care le-au adus doar la cunostinta procurorului sef al Sectiei a II-a (n.r. - Doru Tulus), fara a fi inregistrate in evidentele Directiei". Modul in care procurorul-sef adjunct al DNA, Carmen Galca, l-a lasat de capul lui pe seful de sectie, Doru Tulus, a determinat Inspectia CSM sa constate ca "inspectorii nu au identificat nici un act de control al procurorilor-sefi adjuncti ai DNA avand ca obiect analiza cauzelor vechi si nici identificarea cauzelor ce au determinat tergiversarea solutionarii acestora".
Procurorii au sabotat expertizele
Procurorii-sefi adjuncti Carmen Argentina Galca (foto) si Doru Tulus au mai fost imputerniciti de seful DNA, Daniel Morar, sa supravegheze si coordoneze activitatea specialistilor din Serviciul Specialisti, care au in atributii efectuarea de constatari tehnico-stiintifice si expertize in dosarele de coruptie, pentru a nu se mai pierde timpul cu expertize efectuate de alte persoane autorizate.
Cum si-au indeplinit cei doi sefi aceasta sarcina de serviciu ne indica materialul Inspectiei Judiciare: "In legatura cu activitatea de coordonare, mentionam ca nu exista nici un act de control intocmit de procurorul sef Tulus Doru Florin, avand ca obiectiv coordonarea activitatii Serviciului Specialisti". Sefii DNA au obiectat ca deficientele constatate la Serviciul Specialisti s-au datorat "volumului si complexitatea constatarilor tehnico-stiintifice". Inspectia CSM a argumentat insa ca obiectiunile DNA nu sunt temeinice, deoarece finalizarea cu intarziere a constatarilor tehnice se datoreaza procurorilor de caz "care nu au solicitat sau transmis, de indata, actele solicitate de specialisti", precum si "lipsei de colaborare" a procurorilor cu specialistii. Faptul ca la DNA expertizele sunt taraganate in cauzele de mare coruptie a fost de altfel dovedit si in "Dosarul Flota", unde termenul de finalizare a expertizei a fost mereu amanat, pana ce, luna trecuta, faptele de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave retinute in sarcina lui Traian Basescu s-au prescris.
Inspectori incompatibili
Diferit de raspunsul Inspectiei CSM la obiectiile DNA, ZIUA este in masura sa dezvaluie cauzele care au permis ca Inspectia CSM sa nu realizeze un control credibil si eficient la Sectia I de combatere a infractiunilor de coruptie, coordonata direct de adjunctul lui Morar, Mircea Zarie, si condusa de procurorul-sef Lucian Papici.
La Sectia I, controlul a fost efectuat de inspectorii Nicolae Rascanu, Florentina Dragomir si Tamara Manea si s-a finalizat cu un minuscul raport de 25 de pagini, care nu a retinut decat abateri minore, raport in vadit contrast cu cel de la Sectia a II-a, care numara 244 de pagini si a retinut zeci de grave ilegalitati. Secretul bagatelizarii controlului de la Sectia I poate fi justificat prin scandaloasa stare de incompatibilitate in care s-au aflat doi dintre cei trei inspectori ai CSM. Inspectorul Florentina Dragomir a fost in trecut subalterna lui Mircea Zarie, la Parchetul General, cand acesta din urma detinea functia de adjunct al Procurorului General al Romaniei. De asemenea, Dragomir a fost si colega de sectie si de birou la Parchetul General cu procurorul Lucian Papici, seful Sectiei I. Alt inspector al CSM, Nicolae Rascanu, a fost si el subalternul lui Mircea Zarie, tot la Parchetul General. Dragomir si Rascanu datoreaza mult lui Mircea Zarie pentru anumite promovari pe linie profesionala in Ministerul Public.
Dosarul "Flota" mistificat in raport
ZIUA a aflat si continutul raportului de control de la Sectia I, care nu face altceva decat sa enumere principalele dosare penale instrumentate, care treneaza pe rolul sectiei de peste un an, fara sa retina vreo culpa deosebita. In privinta celebrului dosar cu cei 78 de inculpati din mega-hotia "Flota", printre care se afla si inculpatul Traian Basescu, inspectorii CSM au mistificat motivele reale pentru care "Dosarul Flota" a fost returnat la DNA de catre Inalta Curte de Casatie, facand vorbire de o reluare a cercetarilor fara analiza legalitatii acesteia si evitand sa constate ca, prin tergiversarea dosarului, unele fapte s-au prescris, cum e si cazul inculpatului Basescu. Este cu atat mai grav cu cat Inalta Curte nu a dispus reluarea cercetarilor, ci a dispus doar refacerea actului de sesizare pe motiv de "neregularitate a actului de sesizare". Adica pentru simpla absenta de pe Rechizitoriul Flota a semnaturii sefului DNA. De ce procurorul sef Daniel Morar nu a semnat rechizitoriul si nu l-a trimis inapoi la instanta suprema, din decembrie 2005 si pana in prezent, constituie un aspect ocolit cu grija de inspectorii CSM care au "anchetat" Sectia I.
Rocada Sutiman: de la DNA la Inspectia CSM
O alta anomalie privind "controlul" CSM pe activitatea Sectiei I o constituie rocada facuta de procurorul sef adjunct al respectivei sectii, Camelia Sutiman, care in plin control a fost transferata la Inspectia CSM, care realiza controlul. Pe numele lui Sutiman exista destule acuze privind musamalizarea unor dosare, inclusiv unul apartinand lui Traian Basescu. Camelia Sutiman este direct implicata si in contrafacerea inregistrarii audio care a fost folosita in dosarul primarului Mircia Gutau, din Ramnicu Valcea, arestat si trimis in judecata de Sutiman, dar achitat pentru inexistenta faptei de luare de mita. In plin control la DNA, Camelia Sutiman, in loc sa fie luata la bani marunti pentru dosarele ei scandaloase, a fost adusa inspector la CSM, chiar luna trecuta, cand Sectia de procurori a CSM a aprobat transferul ei de la DNA, la Inspectia CSM. Este incredibil cum membrii CSM au permis un asemenea transfer contra-naturii, inainte sa ia o decizie in privinta debandadei de la DNA. Nu mai mira pe nimeni, in aceste conditii, ca la Sectia I controlul CSM s-a facut de florile marului.

---

Despre autor: