Tot ceea ce a facut cat timp a jucat a fost numai si numai pentru fotbal, pentru ca atunci cand mergea pe teren sa fie cel mai bun. Fosta glorie a nationalei de fotbal a Romaniei Gica Popescu implineste astazi 40 de ani.


"Voiam sa fiu mai bun decat Hagi""Cred ca am fost nascut pentru fotbal. De mic copil a fost preocuparea care imi facea cea mai mare placere. Am avut sansa sa intalnesc la Calafat un antrenor care iubea enorm de mult fotbalul si care mi-a acordat foarte mult timp. Ii datorez enorm acelui om, Ghita Valentin. A fost primul meu antrenor, cel care m-a crescut si m-a ajutat extrem de mult. Un rol la fel de important l-a avut si Nicolae Zamfir de la Craiova care m-a «slefuit». Apoi toti ceilalti antrenori pe care i-am avut au contribuit la cladirea mea ca om si ca jucator.

Nu am o deviza anume, insa cred ca atat in sport cat si in viata seriozitatea, munca si disciplina sunt factori esentiali. Tinand cont ca nu am facut altceva decat sa ma gandesc la fotbal, sa traiesc pentru fotbal, tot ceea ce faceam trecea prin fotbal... ii las pe altii sa evalueze daca am sacrificat sau nu ceva.

Intotdeauna, cand privim in urma, fiecare dintre noi spune ca am fi putut face mai mult. Cu siguranta ca am si eu aceasta senzatie. Am facut greseli atat in cariera cat si in viata mea personala. Am invatat din ele, le iau ca o experienta de viata. Lucrurile bune ne dorim sa le repetam. Mi-ar placea, daca as putea, printr-un miracol, sa retraiesc momentele superbe pe care le-am avut ca sportiv. As face absolut orice sacrificiu ca sa le mai pot trai o data.

Daca as putea reintoarce timpul, as schimba ultimii ani ai carierei mele. Probabil ca in a€™90 as fi semnat pentru Real Madrid. Dintre toate implinirile mele profesionale, faptul ca am fost capitan al Barcelonei este realizarea care mi-a adus cele mai mari satisfactii. Este lucrul cu care ma mandresc cel mai mult, mai mult decat trofeele importante pe care le-am castigat. Am doua mari regrete: meciul cu Suedia din a€™94 si faptul ca nu am reusit sa joc si al patrulea mondial.


Niciodata nu am fost tentat sa renunt la fotbal. Am un caracter extrem de puternic si am trecut repede si peste lucrurile bune si peste cele mai putin bune. Cred ca asta este menirea unui sportiv. Trebuie sa o iei tot timpul de la capat... Viata de sportiv este una continua. Nu ai timp sa te bucuri prea mult de o victorie pentru ca vine urmatorul meci.

Sunt la o varsta la care ma simt extraordinar, mai tanar decat cei 40 de ani pe care i-am adunat. Imi doresc sa raman la fel de tanar in interior, la fel de ager, la fel de «viu». Cred ca este extrem de important sa nu ne pierdem vivacitatea si partea aceea de copil care zace in fiecare dintre noi."