La inceputul anilor a€™90 era o perioada complet nebuna. Dupa manifestatia din Piata Universitatii si mineriada din 13-15 iunie erau aproape saptamanal mitinguri, la care mai multi cetateni umblau brambura prin oras zbierand: "Iliescu mincinos, jos, jos, jos". Aparuse o noua specie, cea a revolutionarilor profesionisti. astia atarnau toata ziua pe la cafenele rudimentare din jurul Universitatii, faceau politica inalta si, daca te prindeau, te tapau de bani pentru o votca mica, fiindca nu se facea sa peroreze pe uscat. Nu stiu daca vreunii dintre ei chiar fusesera pe strada in decembrie 1989, dar, cu timpul, devenisera mari militanti, cereau drepturi si vorbeau despre niste misterioase "asociatii". Printre ei am cunoscut-o pe Tanta, o tiganca slaba, cu picioare urate, dinti negri si ciuf vopsit deosebit de blond. Avea, dupa toate aparentele, vreo 40 si ceva de ani, dar tinea nasul pe sus, zicea ca e, de fapt, sora cu fiica-sa, pe care o facuse devreme. Umbla cu niste colanti negri, care-i scoteau in evidenta strambaturile si avea in dotare o umbrela rosie, despre care spunea ciclic faptul ca vrea sa i-o vare pe gat prezidentului Iliescu. Ca sa-si rotunjeasca veniturile isi comercializa pe preturi modice fata, sau, cand prindea pe cineva prea beat sau masochist, pe ea insasi.   Pocaita Cand am luat primul salariu ca jurnalist, dupa un chef monstru cu colegii am beneficiat si eu, din ultimii bani care imi mai ramasesera, de serviciile odraslei Tantei. Plata s-a facut la regina mama, careia i-am returnat fiica in buna stare, dupa o ora si ceva, intr-o bomba ieftina din imprejurimile casei mele. Dupa aceea, o perioada, nu am mai aflat nimic despre cele doua, nici nu le-am mai vazut. Peste vreo patru luni, Toni Revolutionarua€™, un amic pe care-l mai cinsteam din cand in cand, mi-a spus: "Le mai tii minte pe Tanta si curva de fie-sa?! Aia mica a plecat sa faca Turcia, daa€™ ma-sa s-a dilit rau. S-a dus la pocaiti, s-a dat cu baptistii si acua€™ predica Evanghelia prin Ferentari!". Mi-o si inchipuiam pe parasuta batrana devenita pioasa si raspandind cuvantul Domnului prin tiganime. Banuiam ca a renuntat la colantii negri, la toacele inalte si la machiajul strident. De altfel, am revazut-o peste putin timp, cand am fost la Sala Polivalenta, sa scriu despre un misionar venit hat din Danemarca sa faca slujbe cu minuni si surprize prin Bucuresti. Era echipata cu o fusta gri pana-n pamant, iar parul, devenit saten-decent, era strans intr-un coc de genul celor pe care-l purtau femeile din anturajul Elenei Ceausescu. Fiindca-i aminteam probabil de trecutul tenebros, s-a facut ca nu ma vede si s-a apucat sa zbiere "haleluia!". Agita un "Nou Testament" cu coperti verde praz, primit de la frati si parea cazuta intr-o transa mistica. Mi s-a parut chiar ca-i vad lacrimi in ochi atunci cand danezul, mare cat un dulap, declama cu intonatie pilda "fiului ratacitor".   Pacat Peste alte cateva luni, ma mutasem la un cotidian mare, unde trebuia sa fac relatia cu politia, sa scriu despre tot felul de potlogarii mai mult sau mai putin marunte. Eram in pana de subiecte, era o perioada in care parca toti sutii, panacotarii si violatorii autohtoni erau in pana de inspiratie si comiteau numai infractiuni banale, fara nici un fel de haz. La un moment dat m-a sunat colonelul S., purtatorul de cuvant al Politiei Capitalei din acel timp, si mi-a spus: "Tomita, treci pe la mine, am ceva haios, un caz de proxenetism care s-ar putea sa te intereseze, sa faci caterinca". Am plecat spre sediul de pe Calea Victoriei, unde colonelul ma astepta vanturand triumfator un dosar. L-a deschis si s-a apucat sa vorbeasca: "Ba, te pisi pe tine de ras. Am agatat o combinatoare care se dadea pocaita, una de-a mers ceva vreme pe la baptisti si penticostali si le-a prins stilua€™ alora de a-si agata adeptii". Mi-a comunicat intre doua pusee de ras ca era vorba despre o "doamna" imbracata sobru, care agata prin cartierele sarace pustoaice de 14-16 ani si le recita din Biblie. Dupa ce le facea capul mare vreme de mai multe zile, le spunea ca Dumnezeu iarta orice si ca-i iubeste mult si pe pacatosi. Dupa asta, concluziona logic faptul ca pentru a fi iertat trebuie sa comiti pacate si dupa aia sa te caiesti sincer. Pe chestia asta scotea minorele la produs undeva pe Strada Stefan Furtuna, cu un profit frumos. Cand fusese prinsa facuse scandal, racnind versete din Biblie. Dupa ce a terminat de povestit si s-a putut abtine din hlizeala, colonelul a deschis dosarul si mi-a aratat o poza. Era, bineinteles, Tanta, varianta cu coc.