Iliescu prim-ministru

Asa arata Romania politica, dupa motiune: ca o fotografie luata de un satelit beat. Guvernul e salvat de motiunea distrusa de opozitia din interiorul opozitiei aliate Guvernului. E mult mai simplu. Istoria Romaniei sufera, dimpotriva, de prea multa claritate si nemiscare.

Cumplit. Ion Iliescu, noul prim-ministru al Romaniei, si Viorel Hrebenciuc, noul viceprim-ministru, si-au instalat ieri echipa de colaboratori la Palatul Victoria. C.P. Tariceanu se va ocupa de relatiile cu publicul si va si zimbi, constant, la televizor. Tot el va achita platile restante catre PSD: fonduri pentru satrapii locali, contracte de stat pentru societatile lor, pensii si un buget intreg, cu care PSD va ataca urmatoarele alegeri generale. Tudor Chiuariu a primit mina libera sa treaca la anihiliarea DNA. El va asigura protectia juridica a partidului. Chiuariu are sarcina imediata de a elibera grupul de mari cercetati penal de la DNA. Recompensa: cu aceasta ocazie, Chiuariu se va disculpa pe sine insusi. Modest, Iliescu si-a rezervat un singur privilegiu: data si tehnica de executie a tinarului si nefericitului Mircea Geoana, liderul deviationistilor de dreapta, noul mini-Patrascanu al Partidului (casatorit, doi copii, nici o scuza).

Asa arata Romania politica, dupa motiune: ca o fotografie luata de un satelit beat. Guvernul e salvat de motiunea distrusa de opozitia din interiorul opozitiei aliate Guvernului. E mult mai simplu. Istoria Romaniei sufera, dimpotriva, de prea multa claritate si nemiscare.

Problemele de baza au ramas aceleasi: PSD si Justitia. PSD e forta care a devenit stat, in 1989. Prin urmare, Justitia, ca parte a statului, nu trebuie sa se ocupe de agentii statului, adica de elita PSD, de prietenii si de protejatii ei. In 2004, PSD a cistigat alegerile si era perfect pregatit pentru un nou ciclu. Apoi, s-a intimplat ceva grav. Traian Basescu a fost ales presedinte si, din aceasta pozitie, a refuzat sa dea curs logicii obisnuite. Cum? Evitind consecintele victoriei PSD. Basescu a numit un prim-ministru din afara cercului PSD: Tariceanu. Era primul pas. Fara consolidarea acestei abateri, sistemul de stat PSD nu putea fi dejucat. Pozitia trebuia intarita de un al doilea pas: alegerile anticipate. Ele ar fi dat majoritatea necesara primului guvern capabil sa scoata Romania din limitele fixate in 1989. Tariceanu a blocat alegerile, la ordinul lui Dinu Patriciu, cap de filiera PSD.

Din acel moment, PSD a trecut la recuperarea autoritatii pierdute, folosind doua mijloace: forta parlamentara si dependenta primului-ministru. Asa a inceput acea stiinta a obstructiei sistematice pe care o numim azi blocaj. Asa au devenit Tariceanu si slabiciunea lui prodigioasa elemente-cheie. Asa se explica supravietuirea repetata, de germene gripal, a primului-ministru. Tariceanu nu e eroul rezistentei liberale, ci manusa moale care permite bratului iliescian sa lucreze fara amprente. Tariceanu poarta o raspundere istorica sinistra.

Motiunea a lamurit mult mai mult decit a incetosat. Urmeaza un an foarte periculos. Mica independenta a Justitiei post-Macovei poate fi suprimata. PSD, cea mai masiva problema a politicii romanesti, poate reintra sub controlul cuplului Iliescu - Hrebenciuc, condamnind Romania la inertie. Un electorat exasperat de asteptari frustrate ar putea conchide ca presedintele Basescu, care a plusat imprudent varianta Guvernului de Uniune Nationala, e cavalerul unui asalt fara arme si fara sanse. Dar acelasi electorat are acum o dovada in plus ca poate juca o singura carte: Traian Basescu, presedintele pe care toata lumea, cu exceptia electoratului, il acuza de dictatura. In tara controlata de I.I. si V.H.

---

Despre autor: