Anularea sau amanarea privatizarilor in Ucraina a devenit o practica frecventa. Presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, a blocat vanzarea combinatului Krivoi Rog, la care statul roman detine o participatie de 28%, dupa publicarea unor informatii potr
Anularea sau amanarea privatizarilor in Ucraina a devenit o practica frecventa. Presedintele Ucrainei, Viktor Iuscenko, a blocat vanzarea combinatului Krivoi Rog, la care statul roman detine o participatie de 28%, dupa publicarea unor informatii potrivit carora serviciile de securitate investigheaza conditiile in care a fost incheiat acordul privind transferul de proprietate - noteaza Mediafax. Decizia lui Iuscenko a fost determinata de informatiile publicate de agentia de presa Interfax, care a relatat ca serviciile de securitate au intervenit pentru a impiedica pierderea controlului statului asupra combinatului, dupa ce Fondul national de investitii imobiliare a semnat in septembrie un acord pentru vanzarea Krivoi Rog, cunoscut in Ucraina sub denumirea KGOKOR, catre o firma privata, transmite Reuters. "Verificam daca oficialii de rang inalt de la Fondul de investitii imobiliare au avut o justificare legala pentru semnarea acordului din 14 septembrie cu o companie privata, care permite privatizarea combinatului de stat", a afirmat seful serviciilor ucrainene de securitate, Valentin Nalivaicenko, citat de Interfax. Lucrarile de constructie la Krivoi Rog au fost initiate de Uniunea Sovietica in anul 1983, dar nu au fost finalizate inca. Dupa prabusirea acesteia, Ucraina a primit 56,4% din actiuni. Romania are o participatie de 28% si Slovacia de 15,6% la combinat. Potrivit estimarilor, din aceasta afacere Romania ar trebui sa recupereze, prin intermediar, LNM Holdings (Mittal Steel), aproximativ 350 de milioane de euro.Batalia colosilorInteresul pentru Krivoi Rog este imens. Investitia initiala a Romaniei de 800 milioane de dolari in combinatul ucrainean nu ar trebui tratata ca pierduta. Aceasta deoarece Combinatul are potentialul de a deveni un jucator important pe piata produselor siderurgice, oficialii de la Kiev sustinand ca acesta ar putea produce, intr-o prima faza, 6,6 milioane de tone de pelete pe an, cantitate care ar urca ulterior la zece milioane de tone. Pentru continuarea investitiei planul consta in infiintarea unei societati mixte in care statul sa detina controlul. O lupta acerba in care s-au implicat colosii. Romania este prinsa in aceasta ecuatie undeva la mijloc. Spunem aceasta intrucat prin contractul de privatizare al Sidex guvernul a imputernicit cumparatorul, Mittal Steel, sa reprezinte interesele tarii in fata autoritatilor de la Kiev pentru recuperarea datoriei de 350 de milioane de euro. In aceasta calitate, Mittal a lansat o oferta ferma pentru formarea unui consortiu mixt in care partea indiana sa detina 60 la suta din combinat si sa aduca o infuzie de capital necesara finalizarii investitiei de la Krivoi Rog. Practic, Mittal ar fi despagubit statul roman, urmand sa se transforme in creditor al combinatului si prin conversie in actionar. Concernul anglo-indian nu este singurul interesat in aceasta megaafacere. Interesul rus al influentelor companii siderurgice parea sa fie decisiv in acest caz, pana la recenta decizie de suspendare a privatizarii luata de presedintele Iuscenko. Jocurile erau facute. Compania rusa Metalloinvest, care grupeaza active ale oamenilor de afaceri Alisher Usmanov si Vasili Anisimov, si cel mai mare producator ucrainean de pelete, Ferrexpo Poltava Mining, si-au exprimat interesul pentru Krivoi Rog. Acestia erau la un pas de reusita, deoarece in 2006 guvernul a decis formarea unei companii mixte prin intermediul careia sa se obtina 804 milioane de dolari pentru finalizarea investitiei realizate pana in prezent in proportie de 60 de procente. Participantii ucraineni erau Fondul de stat al Ucrainei si societatea Compania metalurgica si de minereuri, creata de firmele Metalloinvest si cea ucraineana Smart-grupp. Decizia lui Iuscenko vine sa dea valente noi acestei confruntari intre colosi.S-au mai ciocnitMittal Steel si Metalloinvest s-au mai ciocnit violent pe teritoriul siderurgic ucrainean. Batalia a fost decisa in doua runde, in special din cauza intereselor politice. Acum doi ani, Hotnews dadea publicitatii o stire extrem de importanta pentru a intelege dimensiunile interesului pentru aceasta piata. Potrivit sursei citate, se anunta ca cea mai mare otelarie din Ucraina, Kryvorizhstal, a fost achizitionata in 2005 de Mittal Steel, contra sumei de 4,81 miliarde de dolari (4,02 miliarde de euro). Prin aceasta achizitie, Mittal Steel va controla aproximativ 20% din productia de otel a Ucrainei. Prin intermediul unei licitatii televizate, nota atunci Hotnews, grupul Mittal a depus o oferta de 24,2 miliarde hryvna, castigand astfel cea de-a doua procedura de licitatie a combinatului Krivorijstal, pretul de pornire fiind de 10 miliarde hryvna (aproximativ doua miliarde de dolari). Citand site-ul Bloomberg.com, sursa releva ca cel putin 10 companii si-au aratat initial interesul in achizitionarea Kryvorizhstal, printre acestea numarandu-se Evraz Group SA si OAO Severstal, companii producatoare de otel, aflate pe locurile unu si respectiv trei in Rusia, Metalloinvest si companiile ucrainene Interpipe si Spolk Stalmag. In lupta finala pentru Kryvorizhstal au intrat gigantii mondiali Mittal Steel si Arcelor, prin intermediul Industrial Group Consortium, alaturi de firma ucraineana LLCSmart-Group.
Privatizarea Kryvorizhstal s-a facut initial in iunie 2004, cand 93% din actiuni au fost preluate de consortiul Investment Metallurgical Union format din doi "oligarhi" ucraineni, Viktor Pinciuk, ginerele fostului presedinte Leonid Kucima si Rinat Ahmedov, considerat cel mai bogat om din Ucraina.
Cei doi au platit atunci 800 milioane de dolari, desi alti investitori straini aruncasera in joc sume de pana la trei miliarde de dolari. Dupa castigarea alegerilor prezidentiale de catre Viktor Iuscenko, noile autoritati de la Kiev au declarat ilegala privatizarea otelariei Kryvorizhstal.
Despre autor:
