Cel mai mare santier arheologic din tara la ora actuala este la Suplacu de Barcau (judetul Bihor), unde descoperitorii de istorie au dat de urmele unei civilizatii vechi de peste 7.000 de ani. Rezultatele sapaturilor de salvare din Suplacu de Barcau au intrat deja in patrimoniul european. In cei cinci ani de la deschiderea santierului, echipele de arheologii ai Muzeului “tarii Crisurilor” din Oradea au scos la lumina zilei sute de obiecte, ramasite ale celei mai mari comunitati umane care a trait in vechime in partea de Nord-Vest a actualei Romanii. Situl va deveni insa o amintire, pe amplasamentul sau urmand a fi turnat asfaltul Autostrazii Transilvania
Primele sapaturi de amploare au demarat in anul 2002, ca urmare a proiectului de amenajare a unui baraj de acumulare pe Barcau, intre localitatile Porti si Suplacu de Barcau. Ulterior, santierul a fost extins o data cu inceperea lucrarilor la Autostrada Transilvania al carei traiect traverseaza zona Suplacu de Barcau.

Cea mai veche „fabrica” producea unelte din piatra
“Situl de la Suplac dateaza din perioada neoliticului tar ziu, respectiv anii 5.500 i.Chr. - sec. II dupa Chr. si se intinde pe o lungime de circa 50 km. Este acum cel mai mare sit din Romania, avand o suprafata totala de desfasurare de peste 20 de hectare. Noi incercam sa delimitam vechea asezare care se gasea chiar in centrul sitului”, declara arheologul Gruia Fazecas, cel care a condus mare parte din lucrarile de la Suplac.
Cea mai importanta descoperire de pana acum din situl Suplacu de Barcau-Corau este un atelier de prelucrat unelte din piatra, care a dat peste cap prezumtiile de pana acum ale specialistilor din tara care credeau ca prelucrarea pietrei a fost o ocupatie de data mai recenta a vechilor locuitori din tara. Cel mai timpuriu atelier de prelucrare a pietrei cunoscut in Romania este datat de acum ca fiind cel de la Suplac, vechi de peste 5.500 de ani, atelier care a reprezentat pentru oamenii de aici o modalitate de existenta.